LECȚIILE DISPERĂRII… Ucrainenii care fug din calea războiului intră în România, făcându-și semnul crucii! Se simt în siguranță aici, însă cu ochii în lacrimi spun că au lăsat în țara bombardată de Putin, oameni dragi, soți, tați, fii și chiar bunici, hotărâți să lupte contra invaziei ruse. Lucrătorii vamali de la Albița fac tot posibilul ca timpul de așteptare pe sensul de intrarea în țară să fie cât mai scurt. Ucrainenii care nu au trecut granița în mijloace de transport proprii sunt cei mai derutați. Unii dintre ei merg în apropierea stației PECO din proximitatea vămii, unde întreabă despre mijloacele de transaport spre oraș sau roagă să fie ajutați să ajungă la Iași. Unii au copii în brațe, alții trag după ei bagaje, așteptând pe marginea drumului poate rude sau prieteni care să vină să îi preia, poate o mână de ajutor pe care nu știu cum să o ceară. Câțiva hușeni i-au ajutat pe ucraineni să se deplaseze spre Iași și, deși nu au putut înțelege ceea ce le povesteau, ei spun că au simțit profund emoția, spaima și suferința din glasurile lor. Marius susține că a înțeles că familia respectivă vrea să ajungă la Gara din Iași, după ce o fetiță de 10 ani i-a desenat un tren pe o pungă de hârtie. “Ei povesteau în limba lor ceea ce trăiesc, dar eu nu înțelegeam un cuvânt. Numai modul în care spuneau îmi dădea lacrimile, că era suferință în ceea ce voiau ei să îmi spună. Fetița care era cu ei, cred că avea vreo 10 ani, era tare isteață. Ea mi-a desenat un tren pe o pungă de hârtie, iar mama ei spunea întruna Iași, Iași”.
Pe fondul evenimentelor dramatice din Ucraina și a tot ceea ce se întâmplă acum cu acest popor, lovit sângeros de asaltul nejustificat al rușilor, românii au dovedit instant și fără nicio clipă de tăgadă felul profund empatic, solidar și plin de sensibilitate, cu care au simțit să fie aproape de ucrainenii refugiați. Admirabile sunt mai cu seamă gesturile consistente ale oamenilor simpli, care se oferă să ajute. În vama Albița a crescut numărul cetățenilor ucraineni care intră în România, iar dacă miercuri au sosit în vamă familii cu mașini personale, de vineri încoace cei mai mulți dintre refugiați vin cu ce pot până la Leușeni, iar apoi trec în România, de unde caută mijloace de transport spre alte zone. Răsuflă ușurați când ajung pe teritoriul românesc. Merg spre PECO din proximitatea vămii, unde cer lămuriri sau ajutor pentru a fi duși în locuri unde fie îi așteaptă rude sau prieteni, fie au speranța de a ajunge în locuri sigure.
O fetiță de 10 ani din Ucraina, ajunsă la Albița, a desenat un tren pe o pungă de hârtie, ca să explice că ea și familia ei vor să ajungă la gara din Iași!
Hușenii găsiți în PECO din proximitatea vămii și-au oferit ajutorul și i-au dus fie direct la Iași, fie la stația de autobuz. “Am luat trei persoane, cu un copil de vreo 10 ani, o fetiță. Eu nu înțelegeam deloc ce vorbeau ei, ei nu știau deloc Engleză, dar pricepeam că repetau întruna Iași, Iași. Eu veneam de la Ghermănești, alimentasem la PECO și le-am spus cum am putut că da, pot să îi duc până la Iași, care e încolo… Și le-am arătat pe ceas că ar fi vorba despre cel mult o oră. Iar femeia în vârstă care era în grupul lor plângea și a zis mulțumesc în limba rusă și și-a făcut cruce. M-a emoționat foarte tare. I-am dus și tot drumul vorbeau cu mine, cred că îmi povesteau de unde vin, cum este, dar nu ne-am înțeles deloc. Am înțeles doar când spuneau de Putin că e rău, că e nebun. Au vrut la gara din Iași să îi las. Am înțeles asta doar când fetița mi-a desenat cu un pix un tren pe un pungă albă de hârtie. Nu am înțeles dacă vor să plece cu trenul sau era doar un loc de întâlnire cu rudele lor. Îmi venea să plâng când m-am întors înapoi. Nu am crezut că e posibil să trăim asemenea vremuri. Am și eu o fetiță tot de 10 ani și un băiat de 14 ani, dar să dea Dumnezeu să nu fie niciodată asemenea lucruri pe la noi. Numai că nu se știe niciodată”, a povestit Marius Alexandru Stoica, 39 ani.
“Cei care au mașini personale se descurcă mai ușor, dar de două zile ajung mai mulți fără mijloace de transport proprii, iar aici au nevoie de ajutor”
Alt hușean a povestit că, de asemenea, se afla în PECO și un ucrainean care putea vorbi puțin românește l-a rugat să îl ducă până în vamă. “L-am dus imediat. Acolo îl așteptau soția și un copil, care abia trecuseră vama. El ajunsese în România de seara trecută, iar acum venea soția și copilul din Ucraina. Îmi spunea, probabil, ce s-a întâmplat, care e situația, de a ajuns el înainte și soția cu copilul din urmă, dar nu știam deloc ce spuneau, nu înțelegeam”, a povestit Marin. “Cei care au mașini personale se descurcă mai ușor, dar de două zile ajung mai mulți fără mijloace de transport proprii, care trec cu ce se poate Prutul, iar aici au nevoie de ajutor”, spune unul dintre polițiștii de frontieră.
Tot mai mulți ucraineni, îndeosebi femei și copii, se salvează de furia lui Putin, fugind prin Republica Moldova, pentru a ajunge la vama Albița!
Numai într-o singură zi, de pildă, vineri, pe 25 februarie, s-a constatat la vama Albița o creștere cu 147% a numărului de cetățeni ucraineni, care au intrat în România. “În data de 25.02.2022, în intervalul de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România aproximativ 73.030 de persoane (creștere de 25% față de ziua anterioară), dintre care 14.188 cetățeni ucraineni (în creștere cu 36 %). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 6.996 cetățeni ucraineni (scădere de 6%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 5.417 cetățeni ucraineni (creștere de 147%). Pe sensul de ieșire din România au efectuat formalitățile 72.022 de persoane (creștere de 34%), dintre care 7.298 cetățeni ucraineni (în creștere cu 99%)”, au transmis reprezentanții IGPFR. ”În continuare, reiterăm faptul că polițiștii de frontieră sunt la datorie și în permanentă legătură cu partenerii instituționali, fiind dispuse toate măsurile necesare pentru asigurarea securității frontierelor României. Rugăm cetățenii să se informeze doar din surse oficiale”, au transmis reprezentanții Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române.
