Local

În România, un om suferã un accident vascular cerebral la câteva minute

Cum recunoastem semnele unui AVC? Un ghid esential pentru populatia din mediul rural

SFATURI UTILE… În mediul rural, unde distanta fatã de spitale este mare, recunoasterea rapidã a simptomelor poate face diferenta dintre recuperare si dizabilitate permanentã. Accidentul vascular cerebral (AVC) rãmâne una dintre cele mai grave urgente medicale din tarã. Datele Societãtii Române de Neurologie si ale organizatiilor internationale aratã cã România se aflã constant în primele locuri din Europa la mortalitatea prin AVC, în mare parte din cauza prezentãrii tardive la spital si a controlului insuficient al factorilor de risc. Diferenta dintre un pacient care ajunge în primele 60-90 de minute si unul ajuns dupã 4-5 ore este uriasã: primul poate pleca acasã pe picioarele lui, al doilea poate rãmâne cu paralizii sau tulburãri de vorbire pentru tot restul vietii. Asa se explicã cazurile care se înmultesc pe zi ce trece de persoane care au grad de handicap I si care sunt o povarã pentru comunitãti, mai ales cele din rural. Judetul Vaslui este campion în statistici la sumele cheltuite pentru plata indemnizatiilor pentru persoanele cu handicap si a însotitorilor acestora. În medie, în cele 82 de comune, sunt câte 60 de astfel de persoane si multe dintre acestea au ajuns în aceastã situatie din cauza unor AVC severe.

Pentru locuitorii din mediul rural, din judete precum Vaslui, Bacãu, Botosani, Vrancea sau Neamt, distanta mare pânã la spitalele cu sectii de neurologie, drumurile dificile, lipsa mijloacelor rapide de transport si, uneori, teama sau rusinea de a suna la 112 complicã suplimentar situatia. De aceea, cunoasterea semnelor unui AVC nu este un detaliu medical „pentru doctori”, ci o informatie de supravietuire pentru orice familie.

Ce este un AVC si de ce este periculos? 

Accidentul vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge cãtre o parte a creierului se opreste brusc. Fãrã oxigen si nutrienti, celulele nervoase mor în câteva minute. Existã douã forme principale: AVC ischemic, provocat de un cheag care blocheazã un vas de sânge din creier (aproximativ 80-85% dintre cazuri), si AVC hemoragic, provocat de ruperea unui vas de sânge si sângerare în tesutul cerebral. Medicii folosesc o formulã socant de clarã: în fiecare minut în care un AVC nu este tratat, mor aproximativ 1,9 milioane de neuroni. Un studiu publicat în revista Stroke a cuantificat pentru prima datã aceastã pierdere si a demonstrat cã întârzierea tratamentului cu doar o orã poate „îmbãtrâni” creierul cu cîtiva ani. De aici vine expresia „Time is brain”, timpul înseamnã creier. Timp pierdut înseamnã functii pierdute: mers, vorbire, memorie, capacitatea de a avea grijã de propriul corp.

Cum recunoastem rapid un AVC? Metoda FAST/BE-FAST 

În practica medicalã internationalã, inclusiv în România, se foloseste un acronim simplu, usor de retinut, pentru a recunoaste principalele semne ale unui AVC: FAST. În versiunile mai noi, ghidurile recomandã BE-FAST, care adaugã douã simptome importante. Litera F vine de la „face”- fatã. Dacã observati cã unui om i se lasã brusc un colt al gurii, dacã zâmbeste asimetric sau dacã o parte a fetei pare „înghetatã”, fãrã expresie, acesta poate fi primul semn al unui AVC. Litera A vine de la „arms”- brate. Rugati persoana sã ridice simultan ambele brate la orizontalã. Dacã unul dintre brate nu se poate ridica sau cade imediat, este un semnal de alarmã. Slãbiciunea bruscã la nivelul unui brat sau al unui picior, pe o singurã parte a corpului, este tipicã pentru accidentul vascular ischemic. Litera S vine de la „speech”- vorbire. Vorbirea înceatã, neclarã, cuvintele „amestecate”, imposibilitatea de a pronunta propozitii simple sau faptul cã persoana nu întelege ce i se spune trebuie tratate ca o urgentã. Multi pacienti descriu senzatia ca si cum „le fuge limba din gurã” sau „stiu ce vor sã spunã, dar nu le mai ies cuvintele”. Litera T vine de la „time” – timp. În momentul în care cele trei semne anterioare sunt prezente, nu mai este timp pentru discutii, sfaturi între vecini sau asteptat „poate trece”. Trebuie sunat imediat la 112 si spus clar dispecerului: „Bãnuim un accident vascular cerebral”. Versiunea BE-FAST adaugã douã simptome importante. B vine de la „balance” – echilibru. Aparitia bruscã a unei ameteli violente, pierderea coordonãrii si imposibilitatea de a merge drept pot indica un AVC în zona cerebelului. E vine de la „eyes” – ochi. Pierderea subitã a vederii la un ochi, vederea dublã sau „întunecarea” câmpului vizual sunt, de asemenea, semne de alarmã.

Simptome care apar frecvent, dar sunt la fel de des ignorate

În mediul rural, simptomele de început ale unui AVC sunt adesea puse pe seama altor probleme: obosealã, tensiune, emotii sau chiar consum de alcool. Multi oameni spun cã „a adormit cu mâna amortitã, îi trece pânã dimineatã” sau „vorbeste asa pentru cã a bãut un pahar”. Realitatea medicalã este alta. Amorteala bruscã la nivelul unei jumãtãti de corp, senzatia cã nu mai poti controla o mânã sau un picior, dificultatea neasteptatã de a merge, confuzia, tulburãrile de întelegere, durerea de cap extrem de intensã, apãrutã brusc („cea mai puternicã din viatã”) sunt semne tipice de AVC si nu trebuie ignorate. În cazul AVC-ului hemoragic, cel provocat de ruperea unui vas de sânge, durerea de cap violentã si vãrsãturile pot fi principalele simptome. Un studiu aratã cã peste 40% dintre pacientii cu AVC nu recunosc simptomele initiale si nu solicitã ajutor medical imediat. În multe cazuri, rudele preferã sã „astepte sã vadã cum evolueazã” sau pun simptomele pe seama altor boli cronice.

De ce este esential sã sunãm la 112? 

Pentru tratamentul AVC ischemic, medicina modernã dispune de douã categorii principale de interventii: tromboliza intravenoasã si trombectomia mecanicã. Tromboliza foloseste un medicament care „topeste” cheagul de sânge si poate fi administratã, conform ghidurilor European Stroke Organisation, în primele 4,5 ore de la debutul simptomelor. Trombectomia mecanicã presupune extragerea cheagului printr-un cateter introdus în vasul de sânge, o procedurã disponibilã în centre specializate si eficientã pânã la 6-24 de ore în anumite situatii. Niciunul dintre aceste tratamente nu poate fi realizat acasã, la dispensar, în cabinetul unui medic de familie sau într-un spital care nu are sectie de neurologie si acces la computer-tomograf. Transportul cu masina personalã, desi pare mai rapid uneori, poate fi periculos: pacientul nu este monitorizat, poate intra în comã, poate avea tulburãri respiratorii sau tensiune foarte mare. Ambulanta este singura solutie corectã. Echipajul de urgentã poate evalua pe loc starea pacientului, poate anunta din timp spitalul si poate scurta astfel drumul pânã la tratament. Cel mai important detaliu pe care familia îl poate oferi medicilor este ora exactã la care au apãrut primele simptome. Chiar si o aproximare („acum 30 de minute”, „acum o orã”) ajutã. Dacã nu se stie când au început simptomele, de exemplu, pacientul este gãsit dimineata paralizat, dupã ce a dormit singur, optiunile de tratament se reduc dramatic.

Factorii de risc, adesea mai întâlniti în mediul rural.

Ghidurile American Heart Association si Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii aratã clar: tensiunea arterialã crescutã este principalul factor de risc pentru AVC. Diabetul zaharat, colesterolul crescut, fumatul, consumul excesiv de alcool, obezitatea si lipsa miscãrii completeazã tabloul. În mediul rural, aceste probleme se combinã cu accesul limitat la controale regulate. Multe persoane nu îsi mãsoarã tensiunea luni sau ani la rând, nu îsi fac analize de sânge, nu ajung la cardiolog si nu îsi permit tratamente constante. Un rol aparte îl are fibrilatia atrialã, o tulburare de ritm cardiac frecventã la vârstnici. Persoanele cu aceastã aritmie au un risc de cinci ori mai mare de a face AVC. Problema este cã, în sate, fibrilatia atrialã rãmâne adesea nediagnosticatã, pentru cã nu se fac EKG-uri de rutinã.

Mituri periculoase care costã vieti

NU TREBUIE SÃ NE FIE RUSINE… Medicul vede pacientul în spital. Dar, pânã atunci, primele decizii le iau familia si vecinii. De aceea, miturile întâlnite în comunitate pot face diferenta dintre viatã si moarte. Este fals cã „mai bine îl lãsãm sã doarmã, sã-si revinã”. Este fals cã „îi dãm o pastilã de tensiune si vedem dupã aceea”. Este fals cã „e doar un atac de panicã” sau cã „nu chemãm ambulanta ca sã nu facem cheltuieli”. Serviciul 112 este gratuit. Rusinea, frica de „gura satului” sau neîncrederea în sistemul medical întârzie tratamentul si lasã în urmã drame greu de reparat.

Ce putem face concret? 

La primul semn de AVC, fatã cãzutã, brat fãrã putere, vorbire neclarã, ametealã severã sau tulburare de vedere, se sunã imediat la 112. Persoana este asezatã pe o suprafatã sigurã, cu capul usor ridicat. Nu se insistã sã meargã singurã, nu se forteazã mersul, nu se administreazã apã, mâncare sau medicamente. Rudele trebuie sã noteze ora debutului si medicamentele pe care le ia pacientul în mod obisnuit; aceastã informatie va ajuta medicii sã decidã dacã pacientul poate primi tratament trombolitic. În afara momentului de urgentã, comunitãtile pot face mai mult decât pare la prima vedere. Dispensarul sau primãria poate organiza, împreunã cu medicul de familie, zile de mãsurare gratuitã a tensiunii, sesiuni de informare despre „semnele de alarmã pentru AVC” si chiar afisarea unor postere simple în magazine, scoli, cãmine culturale. Modelele de materiale existã în ghidurile European Stroke Organisation si pot fi adaptate local. În regiuni cu multe sate îmbãtrânite, cum este judetul Vaslui, timpul de la debutul simptomelor pânã la internare este, statistic, mai lung decât în mediul urban. Drumurile sunt mai grele, ambulantele au de parcurs distante mai mari, iar oamenii sunt mai retinuti în a solicita ajutor. În acelasi timp, hipertensiunea, diabetul si fumatul sunt frecvente, ceea ce face ca riscul de AVC sã fie ridicat. Un ghid simplu, publicat în ziare locale, discutat la radio si afisat în centrele medicale, poate salva vieti. Nu este nevoie ca fiecare locuitor sã stie detalii de anatomie sau neurochirurgie. Este suficient sã recunoascã trei lucruri: fatã asimetricã, brat fãrã putere, vorbire schimbatã. Restul tine de medicii de urgentã.

AVC-ul poate fi prevenit. Primãriile, prin serviciile speciale, mai ales cele din mediul rural, ar trebui sã se implice mai mult în preventie

ATENTIE… Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai grave urgente medicale, dar si una dintre cele mai usor de recunoscut, dacã oamenii stiu ce sã caute. Pentru locuitorii din mediul rural, unde distantele cãtre spital sunt mari, iar timpul pare mereu împotriva lor, cunoasterea simptomelor si apelarea rapidã la 112 pot schimba radical destinul unui pacient. Familia, vecinii si trecãtorii sunt primii martori ai unui AVC. Medicii intervin în spital, dar sansa de tratament începe cu primul telefon dat la 112. Într-o lume în care bolile cardiovasculare rãmân principala cauzã de deces, educatia medicalã elementarã devine un act de solidaritate si responsabilitate comunitarã. AVC-ul nu alege vârsta, ocupatia sau localitatea, dar noi putem alege sã recunoastem semnele si sã actionãm la timp. Judetul Vaslui este campion când vine vorba de persoane cu handicap grad I, iar primãriile si DGASPC-urile cheltuie sume impresionante pentru gestionare lor. În medie, pe o comunã sunt 60 de astfel de dosare, iar multe din acestea provin din cauza unor AVC-uri nedepistate la timp. Asa cã primãriile prin departamentul de asistentã socialã are trebui sã lucreze mai mult la preventie si la modul cum sã observãm din timp, primul semn al unui AVC.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button