Seful delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, a anuntat ieri intentia Guvernului de a renunta la subventia acordata pentru plata combustibilului in sezonul rece. In iarna care a trecut, iesenii au platit 185 de lei pe gigacalorie. In februarie, pretul aprobat de Consiliul Local a fost de 205 lei, dar acesta nu s-a aplicat inca, deoarece prefectura a atacat hotarirea. Daca subventia va fi eliminata complet, pretul unei gigacalorii va ajunge la 266 lei. Luind in calcul pretul de 185 de lei, cresterea va fi de 44%. Un metru cub de apa calda ar putea ajunge in jur de 17 lei, la care se va adauga si canalizarea. Fata de pretul aprobat in februarie de 205 lei/Gcal, cresterea ar fi de numai 30%.
Pe iesenii racordati la sistemul centralizat de incalzire ii asteapta o iarna viitoare extrem de grea. Termocentrala ieseana este aproape in colaps si anunta pierderi programate de aproape 100 milioane lei pentru acest an.
In actuala organizare, CET abia a reusit sa treaca de iarna trecuta. Dincolo de problemele financiare ale termocentralei, din acest an ar putea sa dispara si sprijinul guvernamental acordat ca subventie la combustibil. Este greu de spus acum la ce valori va ajunge pretul unei gigacalorii si automat ce va insemna acest lucru pentru facturile iesenilor.
Mai grav este ca, la nivelul administratiei locale, problema CET pare fara rezolvare. Anuntatele masuri de redresare, de privatizare, concesionare se lasa inca asteptate, iar dezbaterile din Consiliul Local sint aminate de la o luna la alta.
Facturi medii cu 44% mai mari
In urma discutiilor cu delegatia Fondului Monetar International, Guvernul s-a angajat sa elimine subventia acordata pina acum la pretul combustibilului folosit de centralele electrotermice aflate in subordinea primariilor. Se asteapta ca acest lucru sa se intimple pina la sfirsitul acestui an. Reprezentantii FMI au specificat ca nu s-au facut referiri si la eliminarea subventiei venite de la autoriatile locale. In prezent, populatia plateste pentru o gigacalorie 185 de lei. Pretul stabilit de Consiliul Local in luna februarie a acestui an este insa de 204 lei, hotarirea fiind atacata de catre prefect. Daca luam in calcul pretul la care a facturat CET in iarna care a trecut, adica de 185 de lei, cresterea este 44%.
De la 1 ianuarie, Guvernul a micsorat subventia acordata de la 80 de lei pe gigacalorie la 61,51 lei pe gigacalorie. Eliminarea totala a acestei subventii presupune cresterea pretului platit de populatie, in cazul in care municipalitatea nu va putea acoperi diferenta. Astfel, pretul unei gigacalorii ar putea ajunge la aproape 266 lei. Conform reprezentantilor CET, consumul in sezonul rece de anul trecut a fost de 8 gigacalorii pentru un apartament conventional de 2,5 camere. „Asta e cifra medie pentru tot sezonul rece. Unde nu au fost debransari s-a platit mai putin, unde au fost debransari, s-a platit mai mult. La trei camere, consumul ar fi in jur de 9 gigacalorii, iar la doua camere, in jur de 7 gigacalorii”, au explicat reprezentantii CET. Conform acestor date, la un apartament conventional cu 2,5 camere, factura pe lunile de iarna, la pretul de 204 lei pe gigacalorie este de 1.632 lei. In sezonul viitor, fara subventia de la Guvern, facturile medii la incalzire vor insuma 2.128 de lei. La un apartament cu doua camere, factura medie ar fi de 1.862 lei, iar la trei camere, de aproape 2.400 lei.
Pentru incalzirea unui metru cub de apa calda este nevoie de aproximativ 0,05 gigacalorii. In prezent, costurile cu incalzirea unui metru cub de apa calda se ridica la 10,2 lei. Eliminarea subventiei va duce la cresterea acestui cost la 13,3 lei. Practic, pretul unui metru cub de apa calda va creste de la aproximativ 13,5 lei cit este acum la aproape 17 lei, fara a include si costul canalizarii. La un apartament cu doua camere si trei membri, consumul lunar este de circa 3-4 metri cubi. Factura lunara numai pentru apa calda in acest caz va creste de la aproximativ 50 de lei la aproape 70 de lei.
„Vin vremuri grele”
Conducerea CET Iasi a afirmat ca, anual, unitatea are o productie de aproximativ 400.000 gigacalorii. Acest lucu inseamna ca CET va pierde 24,4 milioane lei, subventia totala de la stat. In aceste conditii, sefii termocentralei sustin ca exista riscul sa apara probleme in ceea ce priveste achizitionarea de combustibili in iarna urmatoare. „Stim din februarie ca nu vom mai primi bani pentru subventii. Fara subventii, vor fi probleme cu combustibilii. Schema de subventii era valabila pina in 2015, dar se pare ca a fost intrerupta. Vin vremuri grele fara subventii”, a declarat Dorin Ivana, directorul CET Iasi.
O gura de oxigen pentru CET ar putea fi reprezentata de bonusul care se acorda din acest an pentru cogenerare de inalta eficienta. Pentru fiecare MWh produs in cogenerare, CET va primi incepind de la 1 aprilie, 179,12 lei, fara TVA, in cazul in care se foloseste combustibil solid si 166,24 lei, fara TVA, in cazul in care se folosesc gazele naturale. Sefii CET spun insa ca aceste bonusuri nu ii vor ajuta prea mult. „Acest bonus nu ne ajuta prea mult, mai ales pe timp de vara, cind se produce putina energie termica pentru cogenerare”, a declarat Ivana.
Reprezentantii asociatiilor de proprietari sutin ca scoaterea subventiei la caldura va creste numarul persoanelor care vor alege sa se debranseze de la sistemul centralizat. „Din cite am inteles, inca sint discutii. Nu s-a dat nici o Hotarire de Guvern sau Ordonanta in acest sens. Cu siguranta ca municipalitatea nu va da bani. Cred ca oamenii se vor debransa, cu toate ca CET a lasat apa in tevi tocmai pentru a impiedica acest lucru”, a comentat Dumitru Bucur, presedintele Grupului Asociatiilor de Proprietari si Locatari din Iasi (AGAPL).
Oficialii Primariei au specificat ca vor reveni cu un punct de vedere oficial. „Se fac niste calcule pentru a vedea care este impactul. Vom reveni cu un punct de vedere oficial”, a declarat ieri Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei.
30% din veniturile CET se duc pe salarii
Sefii Primariei par sa fi scapat din mina situatia de la CET. Termocentrala a ajuns sa mearga cu pierderi programate estimate la jumatate din veniturile totale pe 2011. Reprezentantii CET au estimat pentru acest an venituri totale de 190 milioane lei. Cheltuielile insa se vor ridica la peste 288 milioane lei. „Acest buget reflecta realitatea. Am discutat despre situatia lor. Nu exista nici o varianta in care sa poata fi prezentat un buget echilibrat, macar cu venituri si cheltuieli egale. Trebuie sa aprobam intii bugetul CET. Apoi, se vor demara si procedurile privind atragerea unui consultant care sa propuna cele mai bune variante pentru CET”, a declarat Chirica.
Indiferent de starea in care se afla societatea, salariile acordate la termocentrala isi urmeaza cursul fara probleme. Pentru 2011 s-a prevazut o suma totala de aproape 56 milioane lei pentru cheltuieli cu personalul. Suma acopera si cheltuielile legate de disponibilizarile programate a fi realizate in acest an, dar si impozitele aferente. In 2011, CET ar urma sa aiba un numar mediu de 1.131 de angajati. Conform datelor puse la dispozitie de sefii termocentralei, directorul general al societatii, Dorin Ivana, a incasat in luna ianuarie 2011 un venit brut de 11.800 lei, iar in luna februarie un venit de 8.211 lei. In restul anului, directorul CET ar urma sa fie remunerat cu cite 5.474 lei brut pe luna. „La inceputul anului am fost in concediu. Sint banii de concediu, nu am luat altceva”, a explicat Ivana, care ar urma sa aiba venituri brute de aproape 75.000 lei in acest an.
73 milioane lei pierderi din producerea de caldura
Cele mai mari cheltuieli ale termocentralei sint insa cele legate de combustibilii necesari producerii de energie. Pentru 2011 se estimeaza cheltuieli de peste 125 milioane lei la acest capitol.
O alta categorie importanta de cheltuieli vizeaza intretinerea sistemului centralizat. Cele 62,6 milioane lei alocate pentru reparatii si intretinere ar urma sa acopere si materialele necesare acestor lucrari. Termocentrala ieseana va achita in 2011 si dobinzi de peste 9,2 milioane lei. Acestea acopera imprumuturile facute de CET la BCR, Bancpost si BERD, dar si plati pentru Romgaz. Pe linga aceste cheltuieli financiare, exista inca o suma de 34,5 milioane lei, bani care ar urma sa acopere majorarile si penalitatile de intirziere la plata furnizorilor, a datoriilor la bugetul de stat, bugetul local.
In ceea ce priveste veniturile, specialistii CET estimeaza incasari de 89 milioane lei din energie termica. Aceiasi specialisti mentioneaza insa ca in 2011 costurile CET privind energia termica vor fi de 162,3 milioane lei. Alte incasari importante ar urma sa vina de pe urma producerii de energie electrica. CET estimeaza ca va avea venituri de 65,6 milioane lei, dar costuri de 90,6 milioane lei pentru producerea cantitatii de energie electrica. Alte activitati prestate catre terti, vinzari, inchieiri, vor aduce venituri de 34,5 milioane lei. (Felix GUZGA, Cristian ALBU)
Nici o solutie de revigorare a CET nu a fost aplicata
Problemele de la CET sint cunoscute de foarte multi ani. Autoritatile locale au evitat pina acum sa le rezolve. Sefii din Palatul Roznovanu s-au limitat doar la a plati si prezenta iesenilor studii si posibilitati de modernizare a CET, fara sa duca macar una din aceste variante la capat.
S-au facut investitii masive insa in retelele CET. Lucrarile totale de peste 31 milioane de euro se dovedesc acum fara mari beneficii imediate majore pentru ieseni. S-a vorbit despre un parteneriat public-privat, despre concesionare, despre vinzare sau chiar falimentul actualei societati.
De-a lungul timpului, sefii din Palatul Roznovanu au oferit si explicatii pentru care nici una din variante nu a putut fi pusa in aplicare. Pierderea proiectului european de mediu, lipsa unui cadru legal sau lipsa de interes a unor investori au fost principalele motive aduse in discutie de municipalitate. Acum, se doreste contractarea unui nou consultant care sa ofere variante pentru ca cele peste 55.000 de familii de ieseni racordate inca la sistemul centralizat sa aiba caldura si apa calda in apartamente.
––-
La Ploiesti, producerea energiei termice a fost concesionata
Un model despre cum ar trebui gestionat sistemul centralizat de incalzire este la Ploiesti. Autoritatile din localitate nu au stat sa astepte ca termocentrala locala sa inregistreze datorii si pierderi imense. Inca din 2004, Consiliul Local al Municipiului Ploiesti si Consiliul Judetean Prahova au semnat un parteneriat cu firma Dalkia.
Firma privata a concesionat serviciul public de alimentare cu energie termica produsa in mod centralizat. Societatea produce acum energie electrica si termica in regim de cogenerare la centrala termoelectrica de la Brazi si este unicul furnizor de apa calda si caldura pentru locuitorii din orasul Ploiesti.
In Ploiesti exista in jur de 60.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de incalzire. De la 1 aprilie 2011, pretul unei gigacalorii produse la Ploiesti a fost majorat de catre Consiliul Local cu 18 lei. Astfel, pretul reglementat a crescut de la 225,7 lei/gigacalorie, la 244 lei/gigacalorie. Populatia plateste de la 1 aprilie un pret de 140 lei/gigacalorie, inclusiv TVA.
