CERERE RESPINSÃ… Încã de la debutul dosarului penal întocmit pe numele lui Dumitru Buzatu si al complicelui sãu, expertul Radu Judele, judecãtorii au dispus sechestru asigurator asupra unor sume de bani si a bunurilor celor doi. În cazul lui Judele, sechestrul trebuie sã acopere si mita pe care a solicitat-o de la Firma lui Savin, mascatã sub forma unui contract de expertizã a Drumului Strategic care a însemnat peste 700.000 lei, plus cheltuielile judiciare. La Buzatu, sechestru asigurator a fost pus, printre altele, asupra 3.320 de euro si 13.000 de lei, un cont bancar cu 16.000 de lei, un teren de 10.000 de mp si un altul de 46.000 de mp. Din acest sechestru, Buzatu trebuie sã plãteascã cheltuielile de judecatã, plus daune. Zilele trecute, apãrãtorii celor doi inculpati au încercat sã-si scape clientii de aceastã povarã, motivând faptul cã bunurile sechestrate exced valorii stabilite de cãtre instantã ca fiind o eventualã platã a cheltuieilor de judecatã în cazul în care vor fi gãsiti vinovati. În plus, apãrãtorii au argumentat si prin faptul cã sechestrul asigurator poate fi instituit pe o perioadã de pânã la un an. De partea cealaltã, magistratii Tribunalului Vaslui au constatat legalitatea si temeinicia mãsurii sechestrului asigurator si a repins, ca nefondatã, cererea de încetare de drept sau de revocare a mãsurii sechestrului asigurator.
Încã de la momentul arestãrii sale, Dumitru Buzatu s-a trezit cu sechestru asigurator asupra bunurilor sale. Are tupeu de infractor. Sã zicã sãru-mâna cã dupã ce a fost prins în flagrant cu mitã si trimis în judecatã, magistratii nu i-au anulat pensia specialã pe care o ia ca fost parlamentar si care se ridicã la 15.000 de lei, plus cea de la CJ si cea de profesor. Teoretic, într-un stat de drept, ar fi trebuit sã rãmânã doar cu pensia de profesor, cea datoratã functiilor si demnitãtilor publice ar fi trebuit sã-i fie retrasã, fiindcã este corupt. Procurorii DNA au cerut judecãtorilor si acestia au aprobat sechestru asupra unor sume de bani descoperite la perchezitii, un cont bancar, în total aproximativ 40.000 de lei, douã terenuri aflate în localitatea Saru Dornei, unul de 10.000 de mp si celãlalt de 46.000 de mp si douã locuinte. Zilele trecute, apãrãtorii lui Buzatu au încercat sã-si scape clientul de mãsura asiguratorie, dar nu au reusit. Sechestrul asigurator a fost instituit în conditiile în care inculpatul va fi gãsit vinovat, acesta va fi nevoit sã plãteascã cheltuieli de judecatã, fiindcã mita nu a apucat sã o ia si prin urmare nu-i poate fi imputabilã.
Avocatii lui Buzatu cer ridicarea sechestrului
Iatã cum motiveazã avocatii politicianului corupt ridicarea sechestrului dupã ce i-au obtinut si un control judiciar dupã cum vrea inima lui Buzatu, adicã are libertate de miscare la mall, la Iasi. Mâine poate o sã vrea sã fie si lângã amantã, acum nu poate cã este martor în dosar si nu are voie sã se întâlneascã cu aceasta. „În ipoteza în care inculpatii vor fi gãsiti vinovati, în niciun caz cheltuielile judiciare nu vor putea sã se ridice la aceastã sumã, câtã vreme instanta ar trebui sã deceleze care sunt cheltuielile ocazionate strict de cercetarea penalã a faptelor pentru care inculpatii sunt trimisi în judecatã si eventual gãsiti vinovati. Pentru aceste considerente, în principal, se solicitã a se constata încetatã mãsura sechestrului asigurãtorului si sã se dispunã ridicarea acesteia, iar în secundar, sã se dispunã ridicarea sechestrului asigurãtor de pe cele douã terenuri mentionate. Avocatii solicitã sã se constate faptul cã termenul, în opinia lor, este unul de decãdere, este clar cã dupã o perioadã de un an de zile, nefiind pusã în discutie aceastã mãsurã a sechestrului, ea înceteazã de drept, astfel cã singura concluzie este de încetare în principal. Se solicitã a se constata faptul cã nu existã niciun temei pentru a se mentine aceastã mãsurã a sechestrului asigurator din douã perspective, pe de o parte, pentru cã, bunurile pentru care a fost pus sechestrul sunt bunuri comune cu sotia sa, iar teza invocatã de cãtre organul de urmãrire penalã prin punerea acestui sechestru pe o casã si un apartament, considerã cã nu este justificatã prin acea motivare precum cã sechestrul este pentru asigurarea cheltuielilor de judecatã. În primul rând, aceste cheltuieli sunt sume infime fatã de valorile la care a fost pus sechestrul, respectiv casa si apartamentul si în conditiile în care aceste bunuri sunt bunuri comune, cealaltã parte, respectiv sotia inculpatului, nu are nicio vinã ca prin sechestrul pus sã-i fie obstructionat dreptul sãu de proprietate. Chiar dacã bunurile se aflã în devãlmãsie, existã o practicã judiciarã, în sensul cã persoana care este coproprietarã la acel bun si nu este trimisã în judecatã pentru sãvârsirea de infractiuni, nu trebuie sã fie supusã la o constrângere privind dreptul sãu la proprietate, drept constitutional. În acelasi timp, se solicitã a se avea în vedere cã valoarea si, ipotetic vorbind, care ar fi cheltuielile de judecate care ar fi fãcute pe timpul urmãririi penale si ulterior în timpul cercetãrii judecãtoresti, nu pot sta ca motiv principal pentru mentinerea unui sechestru. De altfel, o parte din cheltuielile de judecatã despre care face referire organul de urmãrire penalã, sunt date de acele interceptãri pe care de judecãtorul de camerã preliminarã le-a exclus, constatând cã sunt nelegale. Practic, nu este vorba despre o creantã certã si exigibilã, o sumã cercetã si pe care instanta sã o constatate pentru cã a se acoperi de cei doi inculpati, în varianta în care vor fi gãsiti vinovati, asa, altfel, vor acoperi aceste cheltuieli fãcute de cãtre organul de urmãrire penalã. În concluzie, se solicitã în principal încetarea de drept a mãsurii, iar în subsidiar sã se dispunã ridicarea mãsurii sechestrului judiciar, ca nefiind necesar, întrucât nu se justificã la acest moment procedural”, au motivat apãrãtorii cererea.
Judecãtorii motiveazã respingerea cererii lui Dumitru Buzatu
FERMI… Analizând cererea formulatã, instanta de judecatã decide sã o respingã ca nefondatã si pãstreazã mãsura sechestrului asigurator. „Instanta retine cã în Decizia Curtii Constitutionale s-a statuat cã mãsurile asiguratorii sunt mãsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile si imobile care apartin suspectului, inculpatului, pãrtii responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscãrii speciale, a confiscãrii extinse, a executãrii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori acoperirii despãgubirilor civile. Aceste mãsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea înstrãinarea sau sustragerea de la urmãrire a bunurilor care ar putea sã asigure repararea prejudiciului cauzat prin infractiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscãrii, dispuse prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã. Mãsurile asiguratorii pentru garantarea executãrii pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului, în vederea confiscãrii speciale sau confiscãrii extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cãrora se aflã bunurile ce urmeazã a fi confiscate în vederea reparãrii pagubei produse prin infractiune si pentru garantarea executãrii cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pânã la concurentã valorii probabile cele ale acestora. Analizând cu prioritate sustinerile apãrãtorilor cu privire la încetarea mãsurilor asiguratorii, instanta retine cã scopul instituirii de cãtre legiuitor a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an, este acela de a garanta exercitarea obligatiei organelor judiciare de a verifica subzistenta temeiurilor care au determinat luarea sau mentinerea mãsurilor asigurãtorii. Prin lipsa verificãrii mãsurilor asigurãtorii ori dacã ele se realizeazã cu depãsirea termenelor stabilite de legiuitor, nu se poate retine încãlcarea unor termene imperative, cu consecinta încetãrii de drept a acestora. Mãsurile asigurãtorii sunt o consecintã a comiterii infractiunii, asa cum s-a precizat anterior, astfel încât, neconstatându-se existenta vreunei vãtãmãri a drepturilor inculpatilor, nu se poate dispune revocarea mãsurilor asiguratorii dispuse în cauzã, asa cum s-a solicitat, ca urmare a încetãrii de drept a acestora. Verificând legalitatea si temeinicia mãsurii sechestrului asigurator dispus în prezenta cauzã cu privire la bunurile inculpatilor, instanta retine cã subzistã temeiurile care au stat la baza luãrii acestora, mãsurile fiind necesare în vederea confiscãrii extinse si a acoperirii cheltuielilor de judecatã, tinând cont si de faptul cã probatoriul administrat pânã în prezent nu a produs o schimbare evidentã a situatiei de fapt retinutã în cauzã, subzistând în continuare o suspiciune rezonabilã cã inculpatii pot fi autorii infarctiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecatã”, se aratã în motivarea instantei.
Sa intelegem ca un parlamentar incaseaza 15000 lei lunar pensie speciala? Pai sa nu se mai planga nimeni ca suntem in colaps! Ce face un parlamentar ori un primar de incaseaza pensie specială? Ce? Pentru care motiv? Ok…..magistratii,politistii si armata au regim special……dar parlamentarii si primarii? Si noua ne scoate ochii Bolojan cu pensiile magistraților! Pai astia sunt mici copii pe lângă golănia de la nivel inalt!