PERICOL… Raportarea infecțiilor nosocomiale a crescut în ultimii trei ani, dar chiar și așa România este situată cu mult sub media europeană. În județul Vaslui, unitatea sanitară cu cel mai mare număr de infecții nosocomiale raportate este Spitalul Județean Vaslui, la polul opus situându-se spitalul din Huși. Situația este cu atât mai gravă cu cât puține fenomene din sistemul sanitar au un impact atât de distructiv și totodată atât de puțin discutat ca aceste infecții. Subraportarea sistemică ascunde o problemă de sănătate publică majoră: un număr foarte mare de pacienți contactează anual infecții direct în spitale – unele evitabile, altele mortale.
În 2019, o bacterie nosocomială periculoasă, descoperită la Spitalul de Urgență Vaslui, determina conducerea unității să închidă secția de ortopedie pentru dezinfecție. Bacteria Clostridium Difficile fusese depistată la mai mulți pacienți, astfel că doi dintre ei au fost transferați în secția Boli Infecțioase, iar alții au fost externați sau mutați pe alte secții. Tot în 2019, o femeie de 77 de ani internată în aceeași unitate sanitară a murit după ce a contactat o infecție nosocomială în urma unei intervenții chirurgicale. Una dintre plângeri a fost înaintată pe 12 iunie, în timp ce bătrâna era internată în spital. Fiica acesteia reclama condițiile igienico-sanitare și calitatea precară a lenjeriilor din secția de Terapie Intensivă.
Secțiile cu probleme
Din 2019 și până în prezent, Spitalul Județean de urgență Vaslui a realizat mai multe investiții pentru a feri, pe cât posibil, pacienții de aceste infecții intraspitalicești, însă cazurile nu au dispărut cu totul. Potrivit unui raport publicat pe site-ul instituției, vârsta medie a pacienților cu cel puțin o infecție nosocomială a fost de 27,7 ani, 52% din cazuri fiind pacienți de sex masculin. Localizarea infecțiilor arată o frecvență crescută a celor digestive, din care majoritatea s-au înregistrat în secția de Boli Infecțioase, fiind vorba despre infecții cu Clostridium difficile. În clasamentul celor mai frecvente infecții urmează cele urinare, apoi cele respiratorii și cutanate. În privința duratei medii de spitalizare, aceasta variază de la o secție la alta, între 3 zile, la Obstetrică Ginecologie și 21 de zile, la ATI.
România lucrului invers făcut
În timp ce în alte țări, medicii și managerii spitalelor sunt încurajați să raporteze infecțiile nosocomiale, deoarece acesta este primul pas către combaterea lor, în România lucrurile se întâmplă invers: un spital care raportează infecțiile nosocomiale este considerat un spital cu probleme. Pentru a lucra cu date reale, neținute sub preș, ministerul Sănătății dorește schimbarea legislației pentru a simplifica, clarifica și face aplicabile protocoalele privind raportarea și controlul infecțiilor nosocomiale. “Infecțiile asociate asistenței medicale (cunoscut ca infecții nosocomiale) nu trebuie ascunse, ci raportate, înregistrate și controlate. Doar așa putem proteja pacienții și limita răspândirea lor între oameni aflați deja într-o situație vulnerabilă. În România, timp de ani de zile, aceste infecții au fost tratate ca un subiect tabu. Din această cauză, pacienții au pierdut încrederea, iar medicii au fost puși sub o presiune uriașă. Este momentul să schimbăm acest lucru. Cum facem? Prin legislație clară, simplificată și ușor de aplicat, prin protocoale transparente și prin instruirea continuă a personalului medical. Nu prin blamarea medicilor, ci prin găsirea unor soluții reale care să protejeze pacienții”, precizează ministrul Sănătății.
Regulile trebuie aplicate nu doar pe hârtie, ci și în viața de zi cu zi
Potrivit șefilor Sănătății, în ultimele zile legislația a fost modificată pentru a o face mai clară și mai aplicabilă și s-a creat cadrul legal pentru ca, în următoarele zile, să fie adoptate prin ordin de ministru protocoale simple și unitare privind: normele de supraveghere și control al infecțiilor în spitalele publice și private cu paturi; metodologia de raportare a infecțiilor nosocomiale; atribuțiile clare pentru accidentele de expunere la produse biologice ale personalului medical; metodologii specifice de monitorizare a acestor situații și de protecție a personalului și pacienților. Ministerul Sănătății subliniază că totul se face într-o manieră debirocratizată, simplă și eficientă, pentru ca aceste reguli să fie aplicate nu pe hârtie, ci în realitate, zi de zi. “Mai mult, pentru pacienții aflați în situații critice – în special cei cu arsuri grave – vom pune în funcțiune Registrul Electronic de Raportare al Infecțiilor Nosocomiale. Acest registru, realizat deja prin fonduri europene la Spitalul de Copii ‘Grigore Alexandrescu’, va fi extins la toate unitățile care tratează astfel de pacienți. Pacienții din România merită spitale sigure, tratamente corecte și transparență totală. Nu mai ascundem problemele – le rezolvăm pentru oameni! Este un angajament ferm! Încrederea ne face bine!’, mai precizează Ministerul Sănătății.
Ce sunt infecțiile nosocomiale?
Infecțiile nosocomiale sau infecțiile intraspitalicești sunt acele infecții pe care pacienții le pot contacta pe durata internării. Cum ne dăm seama că este vorba despre o infecție nosocomială și nu alt gen? Există anumite caracteristici ce ne pot confirma acest lucru și anume faptul că, la internare, pacientul nu era infectat, că infecția a apărut la mai puțin de 48 de ore de la internare sau până la 3 zile după externarea pacientului. Infecțiile nosocomiale apar peste tot, atât în țările mai slab dezvoltate cât și în cele dezvoltate, cu un sistem medical bine pus la punct. Deoarece apar pe durata spitalizării, acestea prelungesc șederea pacientului în spital pentru a primi tratamentul adecvat, implicând riscuri suplimentare ce pot fi chiar fatale și costuri pentru spitalul respectiv.
