Venirea călugărilor greci la mănăstirea Sf. Pantelimon de lângă Botoşani coincide cu o perioadă de declin şi vremuri grele pentru aceasta. Având în vedere starea mănăstirii, la 20 mai 1737, Grigore al II-lea Ghica îi întărea acestui aşezământ monahal, „de la ocolul Botoşenilor”, aflat în criză şi sărăcie, scutirile domnilor anteriori, dându-i învoire să-şi caute şi să-şi aducă doi oameni străini pentru slujbă, urmând ca aceştia să fie scutiţi de toate dările şi angheriile. Doar dacă se va menţiona prin hrisov domnesc, călugării vor da câte un galben de om. În acelaşi spirit, la 19 iunie 1742, un izvod de la Constantin Mavrocordat voievod, de miluire a unor schituri şi mănăstiri închinate, cu o parte din vama domnească, stabileşte pentru mănăstirea Doamnei un ajutor de „două ocă untdelemn şi 50 dramuri tămâie”. În 1743, Ioan Mavrocordat, fratele lui Constantin, se afla la Istanbul, unde urzea probabil pentru a-i succede fratelui său la tronul Ţării Moldovei. Aici, Ioan Mavrocordat îl va întâlni pe Serafim, monahul de la Rusicon, aflat în trecere prin spaţiul creştin ortodox cu moaştele Sfântului Pantelimon, şi îl cheamă în Moldova, imediat ce va reuşi să se înscăuneze pe tronul ţării. Îndemnul i-a fost urmat şi noul domn, în semn de mulţumire, fixează bisericii Rusicon de la Athos un venit anual de 100 de piaştri, „pentru minunile Sfântului Pantelimon”. Acelaşi domn nu uită nici de metohul Rusicon-ului de lângă Botoşani, căruia îi dă venitul dijmelor din acest târg. La 25 mai 1744, tot Ioan Mavrocordat dădea mănăstirii Doamnei, „aflată la neputinţă şi la slabă stare”, scutire la desetină pentru 300 de stupi, la goştină pentru 300 de oi, la vădrărit pentru 300 de vedre de vin şi la văcărit pentru 50 de vite, dar ne e greu să credem că aceste cifre îşi aveau acoperirea în realitate, că mănăstirea dispunea, cu alte cuvinte, de o asemenea avere. Mai mult, în 1747, Ioan Mavrocordat acorda un nou ajutor bănesc mănăstirii Sf. Pantelimon de la muntele Athos. În acord cu situaţia reală, domnii următori, precum Scarlat Ghica, în 1757, şi Mihai Şuţu, la 3 octombrie 1793, reduc aceste scutiri la 100 de porci, 200 de vedre de vin şi 40 de vite, deşi credem că averea schitului era, în continuare, supraevaluată. …https://www.monitorulbt.ro/local/2021/11/22/istorii-vechi-din-botosani-un-asezamant-monahal-de-demult-manastirea-doamnei-8/
