Local

La înmormântarea Alinei Bordeianu, preotul a făcut o pauză, ca să oficieze… o cununie religioasă!

CONTRAST… La biserica din Moara Grecilor s-a pomenit a fi, deodată, nuntă și înmormântare. Parcă este filmul „Pisica albă, pisica neagră”, în regia celebrului cineast sârb, Emir Kusturica. În capela din curtea lăcașului, care seamănă cu un imens sicriu de cristal, este depusă Alina Alexandra Bordeianu, cea de-a doua mămică din Vaslui, care s-a stins din viață în aceste zile, la numai 46 de ani.

În timp ce lumea era deja strânsă în curtea bisericii pentru slujba de înmormântare, programată la ora 14.00, în biserică doi tineri își uneau destinele. N-ai fi zis de afară că înăuntru este nuntă, atât de discreți au fost nuntașii. Nu înțelegem însă de ce preotul nu a amânat nunta până după terminarea înmormântării, dar este bine să nu te bagi pentru rânduiala bisericii. Afară, colegii de serviciu ai Alinei Alexandra purtau în piept ecusoane cu chipul zâmbitor al acesteia. Așa au vrut ei să o țină minte pe colega lor, căreia cu drag îi spunea „Creața”, ca pe un om mereu vesel și cu inima caldă. Alina Alexandra are doi copii, însă un cancer nemilos i-a întrerupt brusc destinul pe pământ, spre durerea apropiaților și greu de alinat în aceste clipe. În curtea bisericii oamenii șopteau „Doamne, e prea devreme!” sau „Asta e viața, până la urmă cu toții ajungem la acest moment”. O mămică i-a tăiat-o brusc bărbatului filosof și resemnat: „S-o crezi tu! Eu voi ajunge în acest moment cât mai târziu. Mă rog la Dumnezeu să îmi dea viață lungă”. Acestea erau micile polemici din curtea bisericii, la funeraliile Alinei Alexandra. Înăuntru însă nuntașii veniți cu mirii la cununia religioasă urau însurățeilor „Casă de piatră”. Contrastul era unul puternic și unora le-a dat fiori. Arăta parcă ce subțire este linia care separă viața de moarte, înmormântarea de nuntă și noaptea de zi. Totuși, rămâne concluzia că nu a fost deloc potrivită strângerea în incinta aceluiași lăcaș, la aceeași oră, a unei înmormântări cu a unei nunți. Un alai de nuntași să ureze „Casă de piatră” unor tineri căsătoriți, în cea mai fericită zi din viața lor, aruncând cu boabe de orez și făcând tunel din flori, printre un cortegiu funerar cu oameni în doliu, veniți să plângă moartea unei mame. Asta arată că preotul ori are un ciudat simț al umorului negru, făcând nuntă și înmormântare precum în filmele marca Emir Kusturica, ori, pur și simplu, nu a fost prea atent la desfășurătorul unei zile cu multe evenimente în parohia sa.

3 comentarii

  1. Drum lin către stele, Alina! Tu, chiar ai fost un înger pentru sufletele de copii, atât de neînțelese, care veneau cu atâta dragoste la tine. Copilului meu, pentru a mă asculta, trebuia să îi spun doar atât: mergem la Alina. Și în câteva clipe se îmbraca singur, era la ușă. De câteva săptămâni îmi repetă: mergem la Alina? Cu sufletul trist, desi aveam speranța că totul va fi bine, că totuși există minuni, îi spuneam: Alina este plecată într-o călătorie, așteptăm să se întoarcă. Dar, destinul a decis altceva, total nedrept…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button