În numai patru ani, populaţia comunei Vârful Câmpului a crescut de la 3.000 la 6.000 de oameni. Asta doar pe hârtie. În realitate, în sat trăiesc doar cei 3.000 de băştinaşi. Ceilalţi, ucraineni şi basarabeni, au trecut prin sat o singură dată în viaţa lor, pentru a se înregistrat cu domiciliul acolo.
La Botoşani, singurul judeţ care are graniţă cu Ucraina (la nord) şi cu Republica Moldova (la est), are puncte de trecere ale frontierei cu ambele state. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, Botoşaniul a devenit un El Dorado al ucrainenilor şi basarabenilor dornici să plece mai uşor la muncă în străinătate. Miza este obţinerea unui buletin românesc, pentru a pleca nestingheriţi în statele UE. Miile de „străini“ care s-au stabilit doar în acte la Botoşani, în ultimii patru ani, au dublat populaţia a trei comune de frontieră. Consecinţele administrative sunt multiple: creşterea, fără acoperirea reală, a numărului de consilieri locali, mărirea bugetelor locale, apariţia găzdaşilor de meserie şi posibilitatea trecerii comunelor respective la statutul de oraş. „Nu-i cunosc, nu ştiu ce fac oamenii ăştia“ Vârful Câmpului este o comună mare situată la numai câţiva kilometri de graniţa României cu Ucraina, aproape de punctul de trecere al frontierei Siret. Este una dintre comunele din judeţul Botoşani unde populaţia s-a dublat în ultimii patru ani. În anul 2016, comuna Vârful Câmpului avea în jur de 3.000 de locuitori. În luna august 2020, populaţia comunei a ajuns la aproape 6.000 de locuitori. Majoritatea locuiesc fictiv însă în satele de la Vârful Câmpului. „La alegerile trecute cred că erau vreo 3.000 de ucrainieni. Se duc direct cu gazda, la centrul de evidenţă a populaţiei de la Bucecea, oraşul cel mai apropiat de noi. Nu-i cunosc, nu ştiu cine sunt şi ce fac oamenii ăştia. Nu-i vede nimeni prin comună“, spune primăriţa Maria Huţu.
Citeste mai mult: adev.ro/qky52u
