Lovitură încasată de polițiști: se ia în calcul mărirea vârstei de pensionare și trecerea la sistemul contributiv

VARIANTĂ DE LUCRU… Emil Păscuț, președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, susține că polițiștii vor primi o lovitură dură în viitorul apropiat, anume: majorarea vârstei de pensionare și înlocuirea sistemului de pensii militare cu sistemul bazat pe contributivitate. Păscuț afirmă că USR-ul, prin fostul ministru al Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, și-a asumat “această obligație în PNRR”. Sindicalistul acuză că în această perioadă se lucrează, în mare secret, la aceste modificări. Sindicaliștii de la Diamantul acuză că vârsta de pensionare se va mări cu cel puțin 3 ani pentru polițiști și că se va trece de la sistemul de pensii militare la cel pe contributivitate.

În prezent, legea permite ca un polițist care are doar 47 de ani să iasă la pensie dacă îndeplinește condițiile de vechime în profesie. Datele oficiale ale ministerului de Interne arată că, la început de 2021, deficitul de personal ajunsese la 20 la sută. În 2020, aproape 8.000 de angajați s-au pensionat, dublu față de ieșirile din sistem pe parcursul a doi ani, în perioada 2018-2019. Tendința s-a menținut și în anul 2021. Sindicaliștii de la Diamantul acuză că, pentru a preveni depopularea sistemului, guvernanții au de gând să crească vârsta de pensionare a polițiștilor cu cel puțin 3 ani și să-i treacă de la sistemul de pensii militare la cel pe bază de contributivitate.

“Totul se clocește, în mare secret”

Cel care a tras semnalul de alarmă a fost Emil Păscuț, președintele Sindicatului Polițiștilor din România “Diamantul”. “Deși se neagă, cu diverse atitudini evazive, la nivel oficial, convingerea mea este că se lucrează la înlocuirea sistemului de pensii militare cu sistemul bazat pe contributivitate. Cel puțin pentru polițiști. Nu îmi dau cu părerea despre militari. Deci, așa cum au mai scăpat informații în spațiul public, și-au asumat aceasta obligație în PNRR, pluseriștii, prin Ghinea. Planul ar fi finalizarea elaborării actului normativ în cursul anului 2022 și punerea lui în practică începând cu 2023. Nu se vrea doar trecerea la sistemul contributiv, ci și mărirea vârstei de pensionare, cu cel puțin 3 ani. Totul se clocește, în mare secret, la Ministerul Muncii. Adică redactarea proiectului de act normativ. În condițiile astea de incertitudine și stres, sunt mulți care au “ apt limitat” și care întrunesc condițiile din legea 223 din 2015 pentru ieșirea la pensie anticipată parțială în condițiile art.18 din legea 223 din 2015. Oamenii ar vrea să iasă anul ăsta la pensie militară, cu speranța că dacă se trece la pensiile pe contributivitate, cuantumul pensiei militare aflate deja în plată nu va putea fi diminuat prin noua lege. Însă “ directiva” primită de la minister ( apăruta cam de prin 2017) este ca să se respingă cererile de încetare cu drept la pensie anticipată, în baza statutului de „apt limitat”. De ce? Ca să evite amplificarea pierderilor de resursă umană experimentată. În drept, din punctul meu de vedere, pozitia lor nu este justificată. Adică nu au baza legală să blocheze încetarea raportului de serviciu (“la cerere”) urmată de recunoașterea și acordarea dreptului la pensie anticipata parțială.

Au încercat ei să vină cu totul felul de modificări aiurite la instituția punerii la dispoziție, însă nu au reușit să modifice singurele texte pe care eu le consider relevante, pentru situația expusă:

1) Încetarea raportului de serviciu “la cerere” (drept recunoscut polițistului de art. 69 lit d) din lege 360/2002), pentru motivul „apt limitat”. Nu scrie în lege că “cererea de încetare” trebuie să fie motivată. Este suficient să fie introdusă, iar unitatea nu are drept să refuze. Are doar “dreptul” să o pună în executare! Însă în cerere voi e musai să motivați că solicitați încetarea având în vedere că ați fost apreciat ca fiind “apt limitat. 2) art.18 lit b) din lege 223 din 2015: (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații: b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Am mai scris pe tema asta și nu vreau să intru iar în detalii”, acuză liderul de sindicat.

“Acel procent de 9,4% a fost pus în PNRR într-un mod neprofesionist”

Întrebat de jurnaliștii de la Bugetul.ro dacă va fi majorată vârsta de pensionare a polițiștilor, ministrul Muncii, Marius Budăi, a evitat să dea un răspuns concret, aruncând pisica moartă în curtea celor care au negociat procentul de 9,4% din PIB alocat pensiilor. “Este o discuție care se va purta în cadrul Guvernului. Un Memorandum aprobat în decembrie, în Guvern, privește reforma în toate sistemele de pensii, iar toți miniștrii de resort au fost cooptați în acest Comitet și pe măsură ce vom înainta cu lucrul în acest Comitet și vom avea soluții, cu siguranță, le vom comunica public.

Cred că este un lucru normal ca fiecare să se pronunțe acolo unde se pricepe și fiecare să răspundă de domeniul pe care îl păstorește la un moment dat. Aș vrea să înțelegem un pic și ce presupune intenția de renegociere a PNRR. Vreau să spun lucrurile exact așa cum sunt! Nu ne dorim să punem în pericol implementarea acestui program. Însă sunt elemente care ne duc la această discuție privind PNRR-ul. Acel procent de 9,4% a fost pus în PNRR într-un mod neprofesionist. În România, noțiunea de pensie specială nu există. Sunt indemnizații și pensii de serviciu stabilite și plătite în baza unor legi speciale și sunt pensii militare de stat. Procentul de plată, anul acesta, pentru pensiile din sistemul public, pe contributivitate, este de 8%. Gândiți-vă că tot prin PNRR este asumată rezolvarea inechităților din sistemul public de pensii. Rezolvarea acestor inechități nu se poate face decât în doi pași: anume o lege – noi avem Legea. Discutăm cu Banca Mondială, în cadrul acelui acord pe asistență, pe tehnică, pe baza legii. Dacă e să o îmbunătățim, o îmbunătățim, sigur. Avem legea, dar următorul pas este impactul bugetar. Să spui că în interiorul unui procent de 9,4% intră toate pensiile, inclusiv cele stabilite și plătite în baza unor legi speciale, inclusiv cele din Apărare și Ordine Publică și să spui că mai rezolvi și inechitățile, nu este profesionist. De ce? Pentru că nu se poate așa ceva. (…) Pensiile de serviciu au fost prinse în acel procent de 9,4% și noi nu mai avem astfel spațiu pentru a rezolva inechitățile din sistem. Și nu numai pentru a rezolva inechitățile din sistem. Repet, la noi pensia minimă în România este de 200 de euro – 1.000 de lei. Și cu asta cred că am spus foarte multe”, a declarat ministrul Muncii.