MAREA PROMOTIE Ca de fiecare datã, de sãrbãtoarea Botezului Domnului, Boboteaza, cum este denumitã popular, una dintre cele mai importante sãrbãtori crestinesti, mii de credinciosi au umplut bisericile. Unul dintre motive este de a-si procura Aghiazma Mare, credinta popularã spunând cã apa sfiintitã în mod special în aceastã zi de început de ianuarie apãrã de boli si de rele pe cei care o beau. Ca de obicei, credinciosii s-au îmbulzit sã-si umple recipientele, unele de capacitate mare, chiar gãleti întregi, si, cu tot apelul la calm al preotilor, în unele locuri, lupta pentru apa sfintitã se asemuia cu cele pentru promotiile din supermarketuri.
Slujba de Boboteazã s-a terminat, ca în fiecare an, într-o mare îngrãmãdealã, când miile de credinciosi prezenti la bisericã s-au grãbit sã-si umple diversele recipiente aduse de acasã cu aghiazmã. Ca de obicei cu astfel de ocazii, nu a contat decât puterea fiecãruia, mai ales cã unii nu s-au multumit sã-si umple o singurã sticlutã cu “pretiosul lichid”, ci au plecat cu bidoane de cinci litri sau chiar gãleti întregi. De exemplu, la biserica din cimitirul Eternitatea din Vaslui, la ora prânzului nu mai era pic de aghiazmã, angajatii locasului spunând cã nu au vãzut de mult o asemenea îmbulzealã dupã terminarea slujbei de sfintire a apei. În schimb, la biserica “Adormirea Maicii Domnului”, din centrul municipiului Vaslui, dupã o primã îmbulzealã în jurul cãzilor cu aghiazmã, lucrurile au decurs relativ calm, mai ales cã în zonã erau si trei jandarmi, detasati special în scopul pãstrãrii ordinii. Si la celelalte biserici, credinciosii, multi dintre ei veniti spre sfârsitul slujbei, special în acest scop, erau cât pe ce sã-si rupã hainele sau sã se ia la bãtaie, doar-doar vor fi printre primii care îsi procurã apa sfintitã.
Traditii de Boboteazã
Aghiasma Mare, respectiv apa sfintitã de la Boboteazã, are, conform traditiei, putere sfintitoare si tãmãduitoare. De aceea, ea se pãstreazã nestricatã vreme îndelungatã, rãmânând la fel de proaspãtã, de curatã si plãcutã la gust ca si când ar fi atunci scoasã din izvor. O parte din ea se pãstreazã în bisericã, într-un vas anume, numit si aghiasmatar, fiind folositã de preot la diverse slujbe (ierurgii). Cu aceastã apã sfintitã se stropesc persoanele si lucrurile care trebuie exorcizate, curãtite sau sfintite. Se întrebuinteazã la botezul copiilor, la rugãciunea pentru durerea de cap, la rânduiala de curãtire a fântânilor spurcate, la binecuvântarea începerii semãnãturilor, sau la sfintirea crucilor si a troitelor, a clopotelor, a vaselor si vesmintelor bisericesti s.a. Aghiasma Mare se foloseste de asemenea la sfintirea bisericii si a antimiselor, a Sfântului Mir si a altora. Conform traditiei, fiecare crestin sau fiecare casã trebuie sã ia din aghiazma de la Boboteazã si sã o pãstreze într-un vas curat si la loc de cinste. Se bea pe nemâncate în zilele de post, sau în zilele de sãrbãtori mari, dupã ce se vine de la bisericã. Se obisnuieste ca credinciosii sã bea din Aghiasma Mare timp de opt zile în sir, începând din ajunul Bobotezei, pânã la încheierea praznicului, pânã la 13 ianuarie. Dupã aceastã perioadã, ea se poate bea numai dupã spovedanie, mai ales persoanele oprite de la împãrtãsanie beau aceastã apã sfintitã. În plus, existã obiceiul stropirii cu aghiasma cea mare casa, curtea si grãdina, vitele si chiar ogoarele si livezile, pentru a le feri de rele. Conform traditiei, apa aceasta, având într-însa darul si puterea dumnezeiascã a Sfântului Duh, se spune cã face minuni, însãnãtosind bolnavi, tãmãduind rãni, cei care o beau fiind protejati de rele, de necazuri si de primejdii.
