
SALVARE… În sfârșit, Mănăstirea Pârvești, monument istoric de o valoare deosebită, va fi restaurată. Anunțul a fost făcut de Consiliul Județean printr-un mesaj pe Facebook: “a fost inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în vederea reabilitării. A fost deja realizată întreaga documentație tehnică, precum și proiectul, urmând ca lucrările de restaurare să fie scoase la licitație”, a transmis instituția. Vestea a fost confirmată și de Episcopul Hușilor, care a oficiat, zilele trecute, o slujbă la Mănăstirea Pârvești. Din soborul slujitorilor au făcut parte și părintele arhimandrit Zaharia Curteanu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Hușilor, și părintele consilier eparhial Ciprian Aurelian Tacu. “Episcopia Hușilor și-a asumat proiectul de a reabilita biserica Mănăstirii Pârvești, pentru a i se reda strălucirea pe care a avut-o. În urma demersurilor constante și insistente pentru restaurarea acestui edificiu, Episcopia Hușilor a reușit realizarea întregii documentații tehnice pentru includerea Mănăstirii Pârvești în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în cadrul apelului de proiecte pentru investiții în turism și cultură, sesiunea martie 2022. Astfel, s-a reușit ca Mănăstirea Pârvești să fie singurul obiectiv turistic cu impact național din județul Vaslui, inclus în cele 12 rute culturale”, a transmis Episcopia Hușilor.
Situată în județul Vaslui, comuna Costești, sat Pârvești, prima biserică a mănăstirii a fost ridicată în 1666. După degradarea acesteia, în anul 1816 a fost construită o nouă clădire de lemn, sfințită în 1820. Astăzi, ansamblul cuprinde două construcții de lemn, Biserica “Sf. Nicolae” și turnul clopotniță. Biserica de lemn “Sf. Nicolae” a Mănăstirii Pârvesti este construită din bârne de stejar, prinse în “cheotoare dreaptă”, pe temelie de piatră de râu și tălpoaie de lemn. Temelia inițială a fost tencuită și transformată în soclu care a fost supraânăltat. Privită în ansamblu, biserica din Pârvești este o construcție masivă, cu pereți înalti, cu acoperisul din sindrilă. Cele trei turle au pereții căptușiți cu sindrilă, iar acoperișurile cu tablă în solzi. Ancadramentele ferestrelor și ale ușii de la intrare sunt neornamentate. Sistemul de boltire a bisericii este unitar, cu turle octogonale, amplasate pe pronaos, naos, altar. Ușa masivă de stejar de la intrarea în pronaos are feroneria lucrată în atelier meșteșugăresc local. Biserica păstrează icoane și mobilier de epocă din lemn de tei, sculptat și pictat în tehnica ulei. Catapeteasma a fost pictată în manieră bizantină, fiind mai veche decât icoanele din biserică. Colonete cu capiteluri sculptate cu volute și frunze de acant despart iconostasul în registre verticale. Turnul clopotniță al Mănăstirii Pârvești, construit în 1820 în partea de vest a incintei, este construit din bârne de stejar, încheiate în “cheotoare dreaptă”, pe soclu de piatră. Are scară interioară de lemn și acoperis piramidal din sindrilă. În vârful acoperișului se află o cruce metalică lucrată artistic la baza căreia se află semiluna turcească, soarele bizantin, sulița și iataganul turcesc, toate simbolizând triumful creștinismului. Biserica a suferit în timp mai multe intervenții, cum ar fi închiderea pridvorului și adăugarea unei centuri de beton în jur împrejurul bisericii (1974).
Lumea arde de război, dar din sărăcia noastră noi construim și mai multe biserici, pentru că erau și încă sunt insuficiente. Un popor de proști, conduși de corupție.