14.5 C
Vaslui
26-sept.-2021

Mănăstirile lui Ștefan cel Mare se împacă bine cu Bruxelles-ul

Neamț este județul cu cea mai mare densitate de așezări monahale din Moldova. Cele mai multe se regăsesc în circuitele turiștilor și pelerinilor care ajung în zonă. Dar rânduiala mănăstirească a ținut pasul și cu oportunitatea și birocrația de la Bruxelles. Cele mai vechi lăcașuri de cult s-au orientat spre finanțările europene pentru a păstra și reabilita patrimoniul.

Mănăstirea Văratec este un astfel de exemplu. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, iar bisericile sale și chiliile sunt în plin proces de restaurare din fonduri europene. Așa cum este și Mănăstirea Tazlău, o ctitorie din 1497 a lui Stefan cel Mare, aproape de locul unei foste biserici de lemn construită de Alexandru cel Bun. Zidurile erau aproape o ruină, la fel cum erau și turnurile și palatul.

„Mănăstirea ca existență are 524 de ani, deci cinci secole și ceva. Cred că această restaurare este echivalentul a încă 500 de ani. S-a făcut un lucru extraordinar. S-a ranforsat, s-a încorsetat biserica – va crea o stabilitate cel puțin egală, dacă nu dublă din punct de vedere al rezistenței. Apoi, la fel, turnul de apărare, care a fost prima clopotniță a lui Ștefan cel Mare, a fost reconsolidat, făcut din punct de vedere și istoric, și cultural, și duhovnicesc. Casa ecumenească, la fel, care era aflată într-un proces grav de ruinare, acum a fost refăcută, restaurată, ca să se bucure în ceruri ctitorul ei, măritul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Clopotnița, care este a lui Petru Rareș, și cu zidul de incintă și ultima danie sau ultimul ajutor al lui Alexandru Lăpușneanu, pridvorul bisericii, care a adăugat partea de spate și creează o proporționalitate zveltă și frumoasă”, enumeră părintele Iosif Chiriac, starețul Mănăstirii Tazlău, lucrările care s-au făcut la mănăstire.

„Eu o numesc, dacă îmi permiteți, o catedrală. Să ne imaginăm cu ochii minții acum 524 de ani ce însemna o biserică lungă de 25-26 de metri pentru vremurile de atunci. La fel înălțimea ei, pentru că este una dintre bisericile lui Ștefan Cel Mare cu streașina cea mai înaltă, undeva la 14 metri. Măritul voievod s-a gândit să facă această mănăstire la Tazlău închinată Maicii Domnului și Cuviosul Chiriac de la Tazlău. A făcut această mănăstire reînnodând istoria bunicului său, Alexandru cel Bun, care a făcut prima biserică aici, în spate, la 1424, se văd și astăzi ruinele. Legenda spune că s-a urcat pe acest deal, Măgura Tazlăului, a tras cu săgeata și unde a căzut săgeata a făcut această mănăstire…”, povestește părintele stareț. …https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/manastirile-lui-stefan-cel-mare-se-impaca-bine-cu-bruxelles-ul-1602361

Ultimele Știri
- Advertisement -spot_img
Ultimele Știri
- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here