Mecanismul care ar trebui să-i ajute pe muncitorii străini rămași fără job în România a ajuns la 100 de oameni din 20.000

În iulie 2020, Ministerul Muncii a anunțat semnarea unui protocol de colaborare între instituții care să-i sprijine pe muncitorii străini rămași fără job. S-a întâmplat după ce Libertatea a documentat saga umilinței srilankezilor concediați și abandonați în fața unui aeroport. La un an de la implementare, cifrele transmise de instituții arată dezolant.

Într-o zi caniculară din iunie, *Ahmed s-a urcat în remorca unui tir, care-i promitea lui și celorlalți 75 de străini din jurul său, un drum doar dus spre Occident. Venea din Bangladesh, una dintre cele mai sărmane țări ale lumii, unde familia și-a vândut pământurile pentru a plăti cei 6.500 de euro ceruți de o agenție de recrutare pentru un job în România. „Eram foarte frustrat și anxios că nu reușeam să-mi găsesc de muncă, că nu aveam acte, că vor veni polițiștii să mă deporteze. Așa că, până la urmă, am ales să trec granița. Am vrut să stau în România, dar a trebuit să fac asta pentru siguranța mea”, și-a justificat tânărul bengal decizia de a trece ilegal granița spre Occident. Libertatea a prezentat pe larg cazul lui și a celorlalți muncitori bengalezi de la abatorul Agrisol din Boldești-Scăeni, județul Prahova. Alegerea de a-și pune viața în mâna traficanților de migranți e una personală. Însă de multe ori nu au de ales ca să scape de sărăcie. Povestea lui *Ahmed e și despre toate mecanismele statului de sprijinire a muncitorilor străini rămași fără job. Acestea nu au funcționat în cazul său și a celorlalți 37 de bengalezi demisionari de la Agrisol.
Citeşte întreaga ştire: Mecanismul care ar trebui să-i ajute pe muncitorii străini rămași fără job în România a ajuns la 100 de oameni din 20.000