Meseria de mediator este putin cunoscutã în România. Si, uneori, prezintã riscuri pentru cei care o practicã, mai ales cã mediatorii pot rezolva si situatii care tin de Codul Penal, cum este cazul violurilor sau a vãtãmãrilor corporale. Aceasta este concluzia întâlnirii de sâmbãtã, de la Centrul de Afaceri Vaslui, între mediatori veniti din toatã Moldova si reprezentanti ai Justitiei si Prefecturii. Actiunea a fost organizatã de Camera Mediatorilor din România, prin Traian Irimia, presedintele sucursalei Vaslui a acestei organizatii, si Stefan Coste, membru al Consiliului de Mediere si presedinte al Camerei Mediatorilor din România. Actiunea în sine a fost beneficã si discutiile, pe alocuri, destul de acide. Prezent la sedintã, senatorul Gabriela Cretu a intrat în dispute verbale cu mai multi mediatori, dupã ce a spus cã “aceastã lege de înfiintare a posturilor de mediatori a fãcut sã aparã pe piatã în jur de 8.000 de reprezentanti”, lucru care i-a deranjat pe unii dintre participanti.
“Medierea în slujba cetãteanului”, un simpozion organizat sâmbãtã la Vaslui, a adunat în sala de sedinte a Centrului de Afaceri în jur de 60 de mediatori din zona Moldovei, care au discutat pe tema noilor modificãri ale legislatiei în vigoare. Este destul de putin cunoscutã situatia în care un mediator intervine când vine vorba de fapte penale, cum ar fi violul, hãrtuirea sexualã, amenintarea, violarea secretului corespondentei de serviciu, în total 28 de fapte penale, potrivit noii legi penale. Interventia mediatorilor în cazurile penale a suscitat multe discutii, mai ales dupã ce senatorul Gabriela Cretu a adus în discutie situatia în care “o persoanã care are bani îsi permite sã violeze, dupã care se împacã cu victima, iar mai face o astfel de faptã, iar se împacã, în timp ce unul care nu are bani se duce la puscãrie”. “Într-un stat de drept, egalitatea în fata legii este o conditie de bazã pentru toti cetãtenii. Din pãcate, în momentul în care s-a dat legea în baza cãreia actionati, s-a dat si o mare loviturã economicã, pentru cã au apãrut peste 8.000 de mediatori, aproape peste noapte. Câti judecãtori sunt? Mult mai putini”, a spus senatorul Cretu, spre nemultumirea participantilor. “Dar avocati câti sunt, doamna Cretu? Stiti cã sunt 30.000 de avocati?”, au striga din salã unii participanti. “Abordarea dvs. ar trebui sã ne conducã la desfiintarea acestei profesii, care nu face decât sã împace pãrtile”, a spus unul dintre mediatori. Senatorul Gabriela Cretu a spus cã nu întelege rolul mediatorului judiciar, având în vedere cã existã interventia mediatorului în 28 de fapte de naturã penalã, inclusiv la violuri, însã i s-a spus cã nu existã aceastã profesie, ci doar cea de mediator. “Noi facem legi ca niciun alt Parlament în lume”, a spus Gabriela Cretu, pentru a pune capãt discutiilor. Existã, au spus participantii, destule tensiuni între mediatori si breasla avocatilor, având în vedere cã avocatii considerã cã mediatorii le iau pâinea de la gurã. Un mediator este plãtit în functie de rezolvarea unei probleme, sedinte de 100, 200 sau 300 de lei, în timp ce un avocat câstigã functie de termenele de judecatã, de câteva ori mai mult decât mediatorul. “Nu vrem sã supãrãm pe nimeni, însã sunt multe holuri de instante în România în care nu sunt expuse tabele cu mediatorii care activeazã într-un oras sau judet. Cât priveste medierea pe latura penalã, aceasta este cea mai utilã, pentru cã ia în discutie o valoare fundamentalã: libertatea. Avem o lege. Bunã, rea, trebuie s-o respectãm”, a spus unul dintre sefii Camerei Mediatorilor din România. Participantii au cerut sprijinul Prefecturii Vaslui, în a face public tabloul mediatorilor pe site-ul institutii. Subprefectul Mircea Gologan a spus cã va analiza problema, dar dupã o consultare a juristilor, având în vedere cã Institutia Prefectului apartine de Ministerul Administratiei si Internelor, deci are un regim special.
La Iasi, mediatorii activeazã în sectiile de politie
S-a pus problema prezentei tot mai pronuntate a mediatorilor în anumite institutii. De exemplu, la Iasi, între orele 8.00 si 15.00 activeazã mediatori în sectiile de politie, care informeazã pe cei care comit diferite fapte cã acestea se pot rezolva pe calea medierii. Au fost prezentate si cazuri socante. Un mediator din Roman a spus cã a avut o situatie în care un bãrbat s-a prezentat la o sedintã de mediere legatã de divort cu pistolul asupra lui. “A scos pistolul si l-a pus pe masã. Mi-a arãtat cã are permis de port-armã, dupã care a scos pistolul, ca sã-si intimideze sotia, sã nu divorteze de el. Nu a amenintat pe nimeni, dar i-am spus cã nu este normal ce face, s-a dus si a ascuns pistolul în masinã, dupã care a revenit la mediere. Pânã la urmã s-au împãcat”, a spus mediatorul. O situatie care a stârnit multe comentarii, spunându-se cã mediatorul în cauzã nu a procedat corect si cã trebuia sã anunte politia. “Se putea ajunge la o tragedie”, au opinat unii participanti. S-a luat în discutie si tensiunea care s-a amplificat în ultimul timp între avocati si mediatori, pentru cã primii considerã cã mediatorii le iau pâinea de la gurã. “Sunt tot felul de situatii ciudate cu care ne confruntãm. De exemplu, un copil de 7 ani merge cu taicã-su, muncesc si carã lemne pentru cineva, la un moment dat mãnâncã jumãrile din gospodãria în care trudesc, iar proprietarul îi reclamã la politie. Copilul are 7 ani si este chemat la politie, la Parchet, sã explice de ce a mâncat jumãrile. Alt caz. În zona Independenta, în Vaslui, cineva furã un calorifer. Ies niste copii de la scoalã si individul le dã câte 10 lei sã-l ajute sã care caloriferul, fãrã ca acestia copii sã stie ce se petrece. Copii de 10-11 ani care sunt prinsi de politie în timp ce carã caloriferul si li se face dosar”, a spus Ionel Armeanu-Stefãnicã, directorul DGASPC Vaslui.
Proiectul de lege privind profesia de mediator, în atentia parlamentarilor
S-a luat în discutie si proiectul de lege privind profesia de mediator si activitatea de mediere. Printre altele, se propune înfiintarea Colegiului Judetean de Mediere, având personalitate juridicã, care sã functioneze pe lângã Tribunalele din tarã. Poate fi mediator, se precizeazã în proiectul de lege, persoana care are capacitate deplinã de exercitiu, are studii superioare, are o vechime în muncã de cel putin trei ani, este aptã din punct de vedere medical pentru desfãsurarea acestei activitãti, se bucurã de o bunã reputatie si nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârsirea unei infractiuni intentionatã, de naturã sã aducã atingere prestigiului profesiei, a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor si a fost autorizatã ca mediator, în conditiile legii. Persoanele care îndeplinesc aceste conditii vor fi autorizate de cãtre mediatori de cãtre Consiliul de Mediere.
