Finlanda şi-ar putea flexibiliza poziţia faţă de România pe subiectul Schengen în condiţiile în care autorităţile de la Bucureşti vor da dovadă de înţelegere faţă de sensibilităţile create de anumiţi cetăţeni români aflaţi pe teritoriul finlandez, a declarat, duminică, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, la finalul întrevederii oficiale avute cu preşedintele Parlamentului finlandez, Eero Heinaluoma, prezent la Bucureşti cu prilejul Adunării Parlamentare a NATO.
„Sunt încurajat după această întâlnire că, în condiţiile în care şi Bucureştiul va arăta o anumită înţelegere asupra sensibilităţilor create de anumiţi cetăţeni români aflaţi în Finlanda, vom putea asista la o flexibilizare a poziţiei Helsinki-ului. (…) Suntem un pic mai optimişti pentru că, din expunerea făcută de domnul preşedinte, subiectul Schengen şi România nu este unul care să fie atât de iritant pe scena politică şi în opinia publică finlandeză. Există elemente de sensibilitate, dar nu atât de mari încât să umbrească o viziune mai amplă cu privire la viitorul Europei şi la modelul de colaborare dintre ţările noastre la nivel european”, a precizat Mircea Geoană, la finalul întâlnirii.
El a adăugat că i-a transmis înaltului oficial din Finlanda un mesaj din partea Senatului României. „Sunt, de asemenea, purtătorul unui mesaj din partea Senatului României că această tentaţie care apare în momente de criză economică de mai mare naţionalism, de mai mare egoism şi de găsire de ţapi ispăşitori nu reprezintă calea pentru viitorul european. Şi aici cred că suntem absolut de acord că avem mult mai multe lucruri împreună şi nevoie de o Europă puternică şi că trebuie să rezistăm tentaţiilor care mai pot apărea în această direcţie”, a spus Geoană.
Preşedintele Senatului de la Bucureşti a susţinut că a convenit cu oficialul finlandez să solicite celor două Guverne accelerarea încheierii acordului bilateral româno-finlandez cu privire la lupta împotriva crimei organizate şi a imigraţiei ilegale.
„Cred că un astfel de instrument ar fi un argument în opinia publică şi în Parlamentul finlandez, arătând că şi partea română înţelege că avem o obligaţie în a lupta împotriva crimei organizate. Inclusiv măsuri mai energice cu privire un număr limitat de cetăţeni români care practică cerşetorie pe străzile şi în oraşele Finlandei, o ţară total neobişnuită cu o astfel de practică. Trebuie să înţelegem că sunt sensibilităţi la care trebuie să le găsim un răspuns comun”, a subliniat preşedintele Senatului.
Mircea Geoană a mai spus că din discuţia cu preşedintele Parlamentului finlandez a reieşit şi potenţialul extraordinar de colaborare în ceea ce priveşte controlul frontierelor.
„Finlanda şi România sunt ţările care au cea mai lungă frontieră exterioară. Noi avem undeva la 2.000 şi ceva de kilometri de frontieră, Finlanda are o frontieră şi mai lungă şi cred că aici am putea să găsim forme de colaborare, astfel încât să putem să transferăm expertiză. I-am explicat domnului preşedinte că România are un interes dincolo de Schengen de a face ca frontierele noastre să fie controlate şi să fie ferme, pentru că cel mai mare risc pentru România şi pentru Europa este situaţia în care mafia de la Răsărit şi-ar putea da mâna cu mafia din Occident peste teritoriul nostru sau peste teritoriile noastre. Acest subiect este unul care pentru România este un subiect de supravieţuire naţională şi de interes naţional”, a arătat preşedintele Senatului.
Nu în ultimul rând, Mircea Geoană a subliniat poziţiile comune exprimate cu privire la tematica AP NATO, dar şi în ceea ce priveşte intensificarea colaborării în domeniul comercial.
„Plecarea Nokia nu trebuie să fie un semnal de dezangajare a capitalului finlandez în economia românească. Aşa cum schimburile bilaterale sunt încă modeste, la 200 de milioane de euro pe an. Este o sumă foarte mică şi credem că am putea să găsim soluţii de încurajare a investiţiilor şi comerţului bilateral”, a mai spus Geoană.
AGERPRES.ro
