Mitropolia sfideaza criza

Mitropolia Moldovei si Bucovinei a inregistrat anul trecut un profit de 1,8 milioane lei. Activitatile specifice cultului au adus pierderi de 2,9 milioane lei. In schimb, Biserica a castigat bani frumosi din activitati pur economice. De cealalta parte, Episcopia Romano-Catolica abia si-a revenit dupa pierderile inregistrate in 2010.

Criza economica face ravagii in randul tot mai multor companii cu capital privat, dar respecta cu sfintenie clerul bisericesc. Cele mai recente date privind activitatea economico-financiara pentru anul 2011 publicate de Ministerul Finantelor arata o situatie infloritoare la nivelul institutiilor ecleziastice din tara.

Activitatile economice, mai rentabile decat cultul

La nivelul regiunii Nord-Est, cu o medie de 550 de angajati, Mitropolia Moldovei si Bucovinei (MMB) a obtinut anul trecut un profit total de 1,8 milioane lei, in scadere cu 2,9 milioane lei fata de 2010. Profitul total este obtinut de clericii ortodocsi din Moldova din doua surse de venit, activitati economice, ce constau in exploatarea terenurilor agricole si forestiere din proprietate, si activitati specifice cultului. In cazul activitatilor economice, MMB a obtinut anul trecut un profit de 4,8 milioane lei, cu 1,8 milioane lei mai mult decat „prevederile anuale”. „Cele mai multe venituri ale Mitropoliei Moldovei si Bucovinei provin din activitatile economice pentru ca detinem suprafete intinse de terenuri agricole si paduri. De exemplu, avem trei ocoale silvice bisericesti cu o suprafata totala de 25.000 ha, iar din exploatare se obtin venituri. Totodata, vreau sa va spun ca de aici oferim si masa lemnoasa gratuit, pentru constructia locaselor, valoarea lemnului oferit anul trecut fiind de 1,5 milioane lei. Mitropolia detine si 1.591 ha de pamant cultivat si 2.450 ha date in arenda. Aceste cifre contin si terenurile parohiilor, nu stiu sa va spun daca reprezentantii Ministerului de Finante le-au contorizat si pe acestea in analiza lor. Celelalte activitati care aduc venituri sunt neeconomice, adica sunt specifice organizatiilor religioase. Aici pot fi incadrate activitatile de tiparire si vanzare a cartilor, fabrica de lumanari sau vanzarea obiectelor religioase”, a precizat preotul Constantin Sturzu, purtatorul de cuvant al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Bugetul Mitropoliei a fost tras in jos de aceste activitati „neeconomice”, unde anul trecut a fost inregistrat un deficit de 2,9 milioane lei, in conditiile in care „prevederile anuale” aproximau pierderi de 1,1 milioane lei. Printre cele mai cunoscute afaceri ale Mitropoliei se numara Spitalul Providenta, Scoala Varlaam Mitropolitul, Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva”, Centrul de Conferinte Providenta sau Magazinul MMB.

Mitropolia a inregistrat profit constant

Potrivit datelor publicate anual de Ministerul de Finante incepand cu 1999, MMB nu a inregistrat niciodata pierderi, anul de glorie din punct de vedere al profitabilitatii fiind 2004, cand la conducere se afla actualul patriarh al Romaniei, PF Daniel. Mitropolia avea in acel moment active totale de 263,2 milioane lei si un profit de 36,6 milioane lei. In momentul plecarii mitropolitului Daniel la Bucuresti, in septembrie 2007, MMB obtinuse pentru anul precedent un profit de 3,8 milioane lei, iar trei ani mai tarziu avea sa atinga o cifra de 10 milioane lei. Insa, urmatorii doi ani nu au fost de bun augur, deoarece profitul a scazut cu peste 50% in prima faza, ca in final sa se ajunga la 1,8 milioane. „Principala cauza a scaderii profitului este criza, cand tara merge asa cum merge, nu ne putem astepta ca noi sa crestem. Se poate vorbi despre obtinerea unui profit, insa acesti bani sunt folositi pentru intretinerea cultului, plus, ce este cel mai important, activitatile filantropice, asistenta sociala si medicala. Statul ne ofera foarte putin, o mica parte din salariile preotilor, care nu inseamna nici macar impozitele pe care noi le returnam catre stat”, a completat Sturzu. Cu toate acestea, MMB se poate considera un caz fericit in contextul in care multe din firmele care aveau cifre de afaceri si profituri generoase inregistreaza pierderi constant sau se lupta pentru a intra in reorganizare. Un exemplu concludent ar putea fi compania Euroconstruct Group, care vreme de multi ani a fost abonata la licitatiile organizate de Primaria Iasi si obtinea profit si de 4 milioane lei, iar anul trecut a cumulat pierderi de 6,7 milioane lei.

Profit minim pentru Episcopia Catolica

La nivel central, Patriahia Romana – Administratia Patriarhala, atent carmuita de patriarhul Daniel, a cunoscut anul trecut o crestere spectaculoasa. Daca in 2010 a fost inregistrat un profit de 7,3 milioane, in numai un an suma a crescut cu circa 20,7 milioane lei. Profitul Patriarhiei Romane depaseste lejer toate excedentele obtinute de mari companii din Iasi si din tara. Astfel, Antibiotice SA a obtinut anul trecut un profit de 20 milioane lei, iar E.ON Romania 25 milioane lei. La nivel local, spre deosebire de MMB, Episcopia Romano-Catolica Iasi (ERCIS) nu desfasoara activitati economice in domeniul agriculturii, motiv pentru care veniturile anuale sunt substantial mai mici. In bugetul ERCIS intra fonduri din trei surse, care sunt incadrate la activitati specifice organizatiilor religioase. „Episcopia Romano-Catolica Iasi are trei surse de venit. De la bugetul de stat ne revine o parte din salariile pentru preoti, iar de la parohiile din regiunea Moldovei obtinem fonduri pentru dezvoltarea activitatilor pastorale. Cei mai multi bani provin din unele parteneriate cu diferite episcopii si parohii din strainatate, destinate constructiilor de biserici si asezaminte”, a precizat preotul Cornel Cadar, purtatorul de cuvant al ERCIS. In 2008, anul inceperii crizei economice, profitul Episcopiei era de 3,3 milioane lei, iar dupa numai doi ani au fost inregistrate pierderi de 172.000 lei. Totusi, situatia s-a redresat pe parcursul anului trecut, iar profitul obtinut de ERCIS din activitati specifice cultului au fost de circa 9.700 lei.

www.ziaruldeiasi.ro




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ