NEPÃSARE Consideratã una dintre cele mai mari movile antropice din tarã, movila Rãbâia din apropierea localitãtii Râsesti nu mai prezintã interes pentru arheologi, aceasta fiind lãsatã în negura uitãrii. Tumulul rãmâne un mister pentru arheologi chiar si astãzi, originea sa dând nastere mai multor legende, care îi sporesc enigma. Astãzi, movila Rãbâia este întelenitã de iarba pe care o pasc vacile, însã misterul acesteia asteaptã sã fie descoperit.
Movila Rãbâia dominã Valea Prutului si atrage atentia tuturor celor care tranziteazã localitatea Râsesti. Aproape cã nu existã persoanã care sã o vadã si sã nu se întrebe cum a apãrut si de cine a fost fãcutã. „Forma movilei este o curiozitate a naturii din jur. Un con cu o bazã de 150 de metri. Nimeni nu stie cum s-a fãcut pe pãmânt, dacã în jur niciodatã istoricii n-au gãsit vreo groapã. E frumoasã si misterioasã si se spune cã aici a fost îngropatã fiica unui han tãtãresc. O chema Raba, iar tatãl ei a pus sã i se însemne locul unde a înmormântat-o ca sã se stie si i-a dat numele de Movila Rabaii”, mentiona Episcopul Melchisedec în Cronica Husilor. Tumulul reprezintã o nebuloasã nu doar pentru oamenii de rând, ci si pentru specialisti, care nu au reusit sã elucideze misterul originii ei. Altii spun cã pe vremea scitilor un rege al lor, Tahtazur, ar fi venit de au prãdat locurile acestea, unde locuiau tot sciti, si aici ar fi prins pe o fiicã a lui Bâia, care era foarte rea si ar fi omorât-o, iar armata lui Tahtazur a îngropat-o aici. Pentru stabilirea adevãrului s-au fãcut mai multe sãpãturi, asa cum s-a fãcut în 1922 de profesorul Ghibãnescu, însã nu s-a gãsit decât oase vechi, fiare si vârfuri de sãgeti. O altã sãpãturã s-a fãcut în anul 1934, dar si aceasta a avut aceiasi sorti de izbândã. „Cel care a fãcut primele sãpãturi si mãsurãtori mai precise la Movila Rãbâia a fost Mihail C. Cherchez, rezultatele fiind modeste. În anul 1975, cu ocazia unor sãpãturi la un sant pentru aductiunea de apã, s-a constatat existenta unor pietre de formã paralelipipedicã dispuse la o distantã de 2,5 m una fatã de cealaltã. Aceste descoperiri pot duce la presupunerea cã aici poate fi un monument funerar, dar si unul de cult. Sãpãturile efectuate pânã acum nu ne pot da indicii, însã luând în considerare forma si dimensiunile acestei movile, situarea ei în lunca Prutului, deci în apropierea apei putem presupune cã a fost ridicatã în secolele VI-III î. Hr., fie de sciti, fie de traco-geti. Nu intrãm în aceastã polemicã deoarece fãrã cercetãri sistematice, efectuate de arheologi, este imposibil sã ne exprimãm. Rãmâne ca cercetãrile viitoare, dacã vor mai fi, sã ofere informatii mai detaliate despre originea si vechimea acestui tumul”, a spus Tiberiu Dogariu, profesor de istorie din localitatea Râsesti. Prin urmare, din 1975 niciun specialist nu a mai continuat cercetãrile la aceastã movilã, cercetãri care ar putea da o nouã dimensiune istoriei locale.
Movila Rãbâia, un obiectiv turistic
Dacã tumulul de pe malul Prutului nu mai are atractie pentru arheologi, impozanta movilã poate fi valorificatã în alt mod, crede primarul comunei Drânceni. „Comuna noastrã poate oferi o gamã largã de obiective turistice care poartã amprenta zonei. Un important obiectiv este Movila Rãbâia, care impresioneazã prin dimensiune, dar si prin legendele care au luat nastere de-a lungul timpului cu privire la originea acesteia. Pe lângã aceasta mai avem Vama Albita, Spitalul Carol I, cimitirul evreiesc, bisericile din satele componente, dar si ansamblul local de dansuri populare. Comuna noastrã are potential turistic care trebuie promovat”, este de pãrere Gelu Pecheanu, primarul comunei Drânceni.
