26.2 C
Vaslui
04-iul.-2022

Nelu Tătaru: „Fiecare persoană va beneficia de 10 teste gratuite la locul de muncă, doar 30 de zile”

TESTE… Angajații de la privat și de la stat vor beneficia fiecare de 10 teste gratuite Covid pentru intrarea la locul de muncț, însă doar pentru 30 de zile (foto: Nelu Tătaru)

PROPUNERE… Angajații de la privat și de la stat vor beneficia de testare gratuită pentru COVID pentru intrarea la locul de muncă, însă doar pentru 30 de zile, a anunțat Nelu Tătaru, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților. Inițial se propusese ca angajații români care nu sunt vaccinați să beneficieze de testare gratuită timp de 60 de zile, însă această variantă a căzut din cauza costurilor.

Deputații din Comisia de Sănătate au acceptat ca angajații de la privat și de la stat să beneficieze fiecare de 10 teste gratuite Covid pentru intrarea la locul de muncț, însă doar pentru 30 de zile. De asemenea, a fost propus un nou amendament la proiectul de lege: deputații discută dacă să fie recunoscute testele anticorpi COVID, alături de vaccinare, testare și trecere prin boală.Însă președintele Comisiei de Sănătate, Nelu Tătaru, a declarat că „nu există o dovadă științifică” care să ateste validitatea acestei propuneri. „Vineri (n.r. 12 noiembrie) am avut ultima zi de depunere de amendamente. Astăzi, în ședință, am aprobat să mai primim și în plen niște amendamente. Sunt șase comisii raportoare. Comisia de Sănătate a solicitat azi în plen și cu aprobarea plenului am făcut acestă ședință de îndată, în care o parte din componența ei a fost aici. Am discutat legea pe ansamblu, prezentând amendamentele care au fost depuse – PNL,USR,AUR. Toți membrii comisiei au luat act de toate aceste amendamente, urmând ca în măsura în care este nevoie să mai avem și ședinte ulterioare înaintea ședinței de vot”, a declarat Nelu Tătaru, zilele trecute, în Parlament. El a spus că s-a acceptat ca în termen de 30 de zile angajații de la privat și de la stat să se poată testa gratuit cu 10 teste pentru fiecare persoană.Propunerea anteriaoră a PSD era ca doar persoanele nevaccinate de la stat să beneficieze de 20 de teste COVID pentru două luni. „Aceste amendamente pot fi retrase”, a mai spus Nelu Tătaru, potrivit căruia nu există momentan un consens pe ele. Deputatul vasluian a precizat că impactul bugetar va fi de circa 110 milioane de lei pe lună. Întrebat despre propunerea ca testele anticorpi COVID să fie luate în considerare la obținerea certificatului verde, în cadrul proiectului de lege, fostul ministru al Sănătății a spus că sunt mai multe păreri, însă în acest moment nu e agreat pentru că nu există o dovadă științifică. Mai mulți parlamentari cer ca analizele de anticorpi să fie recunoscute, alături de vaccinare. Practic, dacă această propunere ar fi acceptată, inclusiv cei care au fost asimptomatici sau nu au declarat boala ar putea să obțină un certificat verde. Anterior, proiectul de hotărâre se blocase la Camera Deputaților, cameră decizională în acest caz. PNL luase, la începutul acestei săptămâni, decizia să se abțină de la votul pe amendamentul PSD privind alocarea de la stat a banilor pentru 20 de teste gratuite în primele două luni de la intrarea în vigoare pentru fiecare persoană nevaccinată de la stat. Discuțiile pe acest amendament nu au mai înaintat după ce premierul Florin Cîțu a spus că propunerea este discriminatorie pentru angajații de la privat, deoarcere îi vizează doar pe cei care lucrează la stat. Proiectul este acum în comisii la Camera Deputaților, cameră decizională.

spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

10 COMENTARII

  1. Virusul exista, provoacă boala, dar de aici pana ane obliga sa na vaccinam e cale lunga. Cine doreste, sa se vaccineze . Nu am nimic împotriva.Eu aleg sa ma imunizez natural , trecând prin boala.E pentru prima data in istoria omenirii când se întâmpla așa ceva. Este inadmisibil.Au mai fost pandemii , dar nu au vaccinat oamenii cu forța.
    Domnule Tătaru , faceți exces de zel, nici măcar nu sunteți specialist in virusologie.
    Lăsați o mai moale!
    Nu mai ieșiți ca păduchele in frunte!

    • Stiai ca esti vaccinat ( obligat) cu urmatoarele :
      Vaccinarea BCG
      România a fost, datorită lui Ion Cantacuzino, a doua țară din lume care a introdus vaccinarea nou-născuților împotriva tuberculozei,[12] vaccinul BCG fiind introdus în anul 1928.[13]

      Profilaxia primară a tuberculozei (TBC) se face prin vaccinare cu bacilul Calmette Guerin (BCG), Mycobacterium bovis viu, atenuat. Eficienta vaccinului este controversata. Rata de protecție în diferite țări ale lumii, variază de la 0 la 80 %, în funcție de prevalența bolii și de eficacitatea vaccinării. În unele țări, de ex. în SUA, nu se folosește vaccinarea BCG de rutină, datorită scăderii numărului cazurilor de tuberculoză si din cauza reacțiilor adverse, care pot fi grave.

      Vaccinul BCG se administrează în doză unică, intradermic, în regiunea deltoidiană, nou născuților cu greutatea la naștere mai mare de 2500 grame, între vârsta de 2-7 zile și 2 luni. În clasa a VIII-a (la vârsta de 13-14 ani) se administrează o nouă doză de vaccin BCG, numai dacă rezultatul testării IDR la tuberculină este negativ (sub 9 mm). Injecția este foarte dureroasă. Reacția postvaccinală poate fi destul de neplăcută, iar timpul de vindecare al leziunii postvaccinale poate ajunge și la 6 luni, în caz de ulcerație si abces. Intensitatea reacției postvaccinale crește odata cu vârsta, de aceea în ultimii ani s-a renunțat la vaccinarea din clasele a VIII-a și a XII-a.

      Din cauza eficienței controversate a vaccinului BCG și a efectelor secundare ale acestuia s-a încercat producerea unui nou vaccin împotriva tuberculozei, folosind ADN recombinat (fragmente foarte apropiate de ADN-ul nativ sau chiar micobacterii atenuate) însă, la testarea pe modelele animale, rezultatele obținute s-au dovedit inferioare celor obținute cu vaccinul BCG.

      Vaccinarea DiTePer (împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive)
      Este recomandata la vârsta de 2, 4, 6 luni, cu rapelul 1 la vârsta de 12 luni și rapelul 2 între 30-36 de luni. Seroconversia este maximă după minim 3 doze vaccinale, iar riscul de îmbolnăvire scade cu 96-97% între 1 și 4 ani. Vaccinul furnizat în cadrul programului național de imunizări este un trivaccin ce conține anatoxină difterică purificată, anatoxină tetanică purificată și Bordetella pertusis inactivată (vaccin pertusis celular). Convulsiile apar la aproximativ 57 / 100.000 doze de vaccin pertusis celular, riscul fiind mai mare la copii cu istoric familial de convulsii. Encefalopatia acută este semnalată la 6,8 / 1 milion de doze de vaccin pertusis celular, cu risc maxim de deces în primele 7 zile.

      Există posibilitatea de a opta pentru variante de vaccinuri cu componentă pertusis acelulară. Aceste vaccinuri se pot procura, contra cost, din farmacii. Se administrează după aceeași schemă de vaccinare. La formele acelulare de vaccin pertusis (DTaP) reacțiile adverse locale și sistemice sunt semnificativ scăzute, comparativ cu vaccinurile DTP celulare clasice.

      Vaccinarea DT (împotriva difteriei și tetanosului)
      Se efectuează cu vaccin bivalent ce contine anatoxină difterică purificată și anatoxină tetanică purificată. Vaccinul DT se administrează fie ca doză de rapel la copilul mare, după primovaccinarea DiTePer din primii ani de viață, fie ca primovaccinare la copiii mari și adulții nevaccinați sau cu antecedente incerte de vaccinare. Pentru rapelurile la adulții corect vaccinați anterior se folosesc vaccinurile dT, care conțin o cantitate de anatoxină difterică mai mică decât vaccinul DT, suficientă pentru a menține imnitatea dobândită prin vaccinările anterioare.

      La copilul mare corect imunizat anterior, se administrează o doză de DT în clasa I (la vârsta de 6-7 ani) și în clasa a VIII-a (la 13-14 ani).

      La copiii mari și adulții nevaccinați sau cu antecedente incerte de vaccinare, se efectuează primovaccinarea DT cu același număr de doze și aceleași intervale de administrare ca la vaccinarea DTP.

      La adulții corect imunizați anterior, se administrează doze de rapel la interval de 10 ani cu vaccin dT.

      La gravide, se administrează o doză de vaccin dT în luna a 8-a de sarcină. Vaccinarea se efectuează în scopul de a asigura un titru de anticorpi materni care să confere imunitate pasivă nou născutului și sugarului mic, până la vârsta la care acesta poate fi vaccinat (2 luni). Nu este necesară revaccinarea la sarcinile ulterioare, ci conform schemei pentru adulți (rapeluri cu dT la intervale de 10 ani).

      In SUA există două variante de imunoprofilaxie DT la adult, inclusiv la femeile gravide.
      1. – Adulții nevaccinați sau cu antecedente incerte de vaccinare DT, primesc o nouă serie de vaccin DT (3 doze: primele 2 administrate la un interval de cel puțin 4 săptămâni, iar ultima la un interval de 6-12 luni de la a 2-a doză). Dacă ultima serie completă a fost efectuată cu cel puțin 10 ani în urmă, vaccinul se administrează în doză unică.
      2. – La persoanele care au efectuat complet întreaga schemă pediatrică, inclusiv administrările pentru adolescenți sau adulți tineri, se efectuează o singură administrare la 50 ani. (The American College of Physicians (ACP) Task Force on Adult Immunization ).

      Vaccinarea antipolio
      Vaccinarea împotriva poliomielitei a fost introdusă în calendarul național de vaccinare din România în anul 1956. [14]

      Primovaccinarea se face la vârsta de 2, 4, 6 luni, urmată de rapelul 1 la vârsta de 12 luni și rapelul 2 la vârsta de 9 ani (clasa a 3-a).

      In trecut, pentru programul național de imunizări se folosea VPO (vaccin polio oral, cu virusuri polio vii atenuate), preparatul VPOT. Trei doze vaccinale de VPO oferă o protecție de 95-100% împotriva celor 3 tipuri de virus polio. Deoarece vaccinarea se făcea pe cale orală, nu se administra copiilor cu tulburări digestive importante (diaree), decât după remisiunea acestora.

      Până în anul 2008 în România s-a administrat vaccinul VPO, iar din anul 2009 a fost înlocuit cu vaccinul polio injectabil (VPI, vaccin inactivat).[15]

      Riscuri asociate cu vaccinul polio oral cu virusuri vii atenuate

      Riscul de paralizie poliomielitică postvaccinală după administrarea de VPO este estimat la 1 / 2,5 milioane doze vaccinale (circa 8 cazuri / an în SUA și aprox. 15 cazuri / an în România). În afară de poliomielita paralitică postvaccinală, VPO poate fi responsabil și de apariția sdr. Guillain–Barré. La persoanele cu imunodeficiențe (de ex. SIDA), virusul din VPO poate provoca infecții invazive și deces.

      VPO prezintă risc de contaminare a mediului cu poliovirusuri, datorită excreției în mediu și circulației de poliovirus derivat din vaccin. S-au raportat cazuri de poliomielită cu poliovirus derivat din vaccin la subiecții neimunizați. Din acest motiv copiii vaccinați recent cu VPO trebuie izolați în saloane separate, în cazul internării în spital.

      Tendințe actuale în vaccinarea antipolio

      În țările dezvoltate vaccinarea pe cale orală cu VPO ce conține virusuri vii atenuate a fost înlocuită cu vaccinarea pe cale injectabilă cu VPI ce conține virusuri polio inactivate, cu imunogenitate similară și efecte secundare minime. În cazul VPI, administrate injectabil, este evitat pasajul digestiv al virusurilor din vaccin și excretarea lor în mediu prin fecale. Se micșorează astfel riscul de contaminare a mediului cu poliovirusuri provenite din vaccin, limitând transmiterea poliovirusurilor sălbatice parțial inactivate (derivate din VPO) la persoanele susceptibile. Pe plan mondial există tendința înlocuirii vaccinului VPO cu VPI, în schemele naționale de vaccinare din țările dezvoltate. În România, în trecut, VPI se folosea în programul național de imunizare numai pentru copiii instituționalizați (din maternități, spitale și leagăne de copii). Din anul 2009, VPO a fost înlocuit la nivel național cu vaccinul polio injectabil (VPI, vaccin inactivat).[16]

      Vaccinarea antihepatită B
      În România, vaccinarea antihepatită B a fost introdusă în anul 1995 în Programul Național de Vaccinare pentru nou-născuți.[17]

      Dacă în SUA se acceptă că riscul de infecție este ridicat doar la copiii născuți din mame cu AgHBs pozitiv, pentru ceilalți copii riscul rămânând scăzut până la adolescență, în România CDC Atlanta consideră că infecția cu virus hepatitic B este practic endemică, fiind prezentă la toate grupele de vârstă.

      Numeroase studii au demonstrat că vaccinul anti-HB, administrat copiilor cu mame AgHBs pozitive, are o eficacitate de 62-92% în funcție de doză, interval de administrare, tip de vaccin și starea antigenului matern.

      Eficacitatea imunizării folosind vaccinul combinat cu imunoglobulină anti-HB (IGHB) este mai ridicată decât la vaccinul simplu.

      Eficacitatea vaccinului se păstrează pe o perioadă ce variază între 3 și 11-12 ani, în ciuda scăderii nivelului anticorpilor. În România, vaccinul anti-HB se administrează la 2 ore de la naștere, la 2 luni și la 6 luni, urmat de un rapel la vârsta de 9 ani (în clasa a III-a).

      Vaccinarea ROR (împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei)
      A fost introdusă în schema de imunizare din România din 2004, înlocuind vaccinarea antirujeolică simplă (cea din urmă fiind introdusă în schema de vaccinare din România în anul 1979).[18] Se administrază o primă doză la vârsta de 12-15 luni, urmată de un rapel la vârsta de 6-7 ani (în clasa I). Se folosesc trivaccinuri cu virusuri vii atenuate. O singură doză de vaccin este foarte eficientă împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, folosirea sa ducând la scăderea semnificativă a incidenței celor 3 boli. Eșecuri de imunizare apar în aprox. 5% din cazuri, în cazul în care primovaccinarea se efectuează după vârsta de 15 luni. Revaccinarea previne apariția rujeolei, chiar și la cei la care nu s-a realizat seroconversia la prima vaccinare.

      Efectele secundare sunt în general ușoare, la indivizii sănătoși. Rareori pot apărea trombocitopenie, urticarie sau anafilaxie (0,1-5 per 100.000 din cazuri). La copiii cu sistemul imunitar compromis (sindroame de imunodeficiență), folosirea vaccinurilor cu virusuri vii atenuate prezintă risc de deces cauzat de infecția virală cu virusul din vaccin.

      Vaccinare antipneumococică
      Articol principal: Vaccin pneumococic.
      Organizația Mondială a Sănătății a recomandat, încă din 2008, includerea vaccinurilor pneumococice conjugate în programele de imunizare. Această recomandare a fost urmată și de România, iar vaccinul a fost inclus în Programul Național de Vaccinare în 2013. Însă, până în 2017, nu au existat suficiente fonduri pentru introducerea efectivă a acestui vaccin în România.[19]

      Streptococus pneumoniae (pneumococul) este unul din principalii agenți patogeni infecțioși la vârsta copilăriei, precum și la persoanele vârstnice și/sau care au boli cronice. Pneumococul colonizează tractul respirator superior și poate provoca următoarele tipuri de îmbolnăvire:
      – infecții respiratorii superioare, incluzând otita medie și sinuzita
      – pneumonie și alte infecții ale tractului respirator inferior
      – infecție diseminată invazivă (bacteriemie, septicemie și meningită) care poate duce la deces.

      Scopul vaccinării este de a preveni boala pneumococică invazivă cu ajutorul vaccinurilor pneumococice.

      Grupe de risc la care este indicată vaccinarea antipneumococică
      Persoane imunocompetente, în următoarele situații:
      – vârste extreme: copii mici și persoane de peste 65 de ani
      – boli cardiovasculare cronice, boli pulmonare cronice sau diabet zaharat
      – bolnavi cu alcoolism, boli hepatice cronice sau pierderi de LCR
      – persoane care trăiesc în medii sociale defavorizate sau în condiții de mediu speciale
      – persoane cu asplenie anatomică sau funcțională
      Persoane imunocompromise:
      – persoane cu infecție HIV
      – bolnavi cu leucemie, limfom, boală Hodgkin, mielom multiplu, malignități generalizate
      – bolnavi cu insuficiență renală cronică, sindrom nefrotic, chimioterapie imunosupresivă, transplant de măduvă sau organe.

      Vaccinarea antipneumococică la sugar și copilul mic (2 luni-2 ani) se efectuează cu vaccin pneumococic conjugat heptavalent. Vaccinul conține 7 antigene pneumococice polizaharidice conjugate cu CRM197 (o toxină difterică modificată). Ideal este ca vaccinarea să se înceapă la vârsta de 2 luni. În acest caz primovaccinarea cu 3 doze are o eficacitate de peste 95% împotriva bolilor pneumococice invazive cauzate de tulpinile acoperite de vaccin. Numărul de doze ce trebuie administrate depinde de vârsta la care se inițiază vaccinarea, astfel:
      – La sugarul sub 6 luni primovaccinarea se efectuează cu 3 doze de vaccin, care se poate administra începând de la vârsta de 2 luni, cu intervale de minim 1 lună între doze. Se recomandă o doză de rapel în al 2-lea an de viață.
      – La sugarii între 6-11 luni primovaccinarea se efectuează cu 2 doze de vaccin administrate la un interval de minim 1 lună între ele. Se recomandă o doză de rapel în al 2-lea an de viață.
      – La copii de 12-23 de luni primovaccinarea se efectuează cu 2 doze la un interval de cel puțin 2 luni între ele. Nu a fost stabilită necesitatea unui rapel.

      Vaccinarea antipneumococică la adult și la copilul peste 2 ani se poate efectua fie cu vaccin pneumococic conjugat heptavalent, fie cu vaccin pneumococic 23-valent, neconjugat, care conține 23 de componente polizaharidice capsulare.

      Administrarea vaccinului pneumococic conjugat nu înlocuiește utilizarea vaccinurilor pneumococice polizaharidice 23-valente la copiii cu vârste de 24 de luni sau mai mari, din grupele de risc față de boală pneumococică invazivă. Copiilor din grupele de risc, cu vârste de 24 de luni sau mai mari, care au fost imunizați anterior cu vaccin conjugat heptavalent, trebuie să li se administreze ulterior vaccin pneumococic polizaharidic 23-valent, în scopul de a extinde imunitatea acestora față de mai multe tulpini de pneumococ. Intervalul minum dintre administrarea vaccinului pneumococic conjugat heptavalent și administrarea vaccinului pneumococic polizaharidic 23-valent este de 8 săptămâni.

      Gradul de eficacitate al vaccinului neconjugat variază între 21-81% (la adult), fiind cel mai scăzut la subiecții imunodepresivi. La copiii cu vârsta între 2 și 5 ani eficacitatea vaccinului neconjugat este de aproximativ 63%. Vaccinarea inițială se efectuează începând de la vârsta de 2 ani, la categoriile de risc, cu o doză unică de vaccin, inclusiv la cei vaccinați anterior cu vaccin heptavalent. Este eficace pentru o perioadă de 4-5 ani. Pentru asigurarea imunității pe termen lung este necesară administrarea unor doze de rapel la intervale de 5 ani.

      Vaccinare împotriva Haemophilus influenzae tip b (Hib)
      Vaccinurile conjugate cu Haemophilus Influenzae tip B se pot administra începând de la vârsta de 2 luni. Ideal este ca primo-vaccinarea să se efectueze la vârsta de 2, 4 și 6 luni, cu un rapel la 12 luni.

      La cei nevaccinați anterior cu vârste între 6-11 luni, primovaccinarea se efectuează cu 2 doze de vaccin, administrate la interval de 4-8 săptămâni.

      La copiii în vârstă de peste 12 luni, nevaccinați, și la adulții care prezintă factori de risc (fumători, splenectomizați etc.) se administrează o singură doză de vaccin.

      In schema națională de vaccinare actuală, vaccinarea împotriva Haemophilus influenzae tip b se administreză sub forma vaccinului hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B).Boala Înainte de
      introducerea
      vaccinării
      (anul) După
      introducerea
      vaccinării
      (anul)
      Difterie 175.885
      (1922) 1
      (1998)
      Haemophilus Influenzae tip B 20.000
      (1982) 54
      (1998)
      Tuse convulsivă 147.271
      (1925) 6.279
      (1998)
      Rujeolă 503.282
      (1962) 89
      (1998)
      Oreion 152.209
      (1968) 606
      (1998)
      Variolă 48.164
      (1904) 0
      (1998)
      Rubeolă 47.745
      (1968) 345
      (1998)

    • tuberculozei (TBC), poliomielitei , difteriei, tetanosulul, rujeolei, oreionului și rubeolei)i și tusei convulsiva AU FOST INVENTATE!
      Nu au aparut cumva natural si le am combatut prin vaccinarea populatie obligatoriu
      Lipsa de cultura si educatiein Romania

  2. Dar pentru cei trecuți recent prin boala și nedeclarați la DSP cum facem cu ei ?Vaccinam nu i așa?Ca de testat anticorpi nu i chiar la îndemâna , trebuie sa plătești, cu ce ?Cu pensii de 800 de lei lunar?Nu va este Rușine?Ne au murit bătrânii pe capete, vai mama noastră.Sa trăiți voi umflatilor, infatuatilor , cu 800 de lei pe luna., sa vedeți ce presupune.Singurul vostru scop este vaccinarea. De restul problemelor când aveți de gând sa va Ocupați?

  3. Ptr testele anticorpi „nu exista dovada stiintifica” dar faptul ca virusul nu a fost niciodata izolat sau ça testele sunt in mare procent neconcludente astea sunt „dovada stiintifica”. Iar Apendicita, de asemenea, e un mare savant in lumea medicinei ! Mult a fost putin mai este ….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here