Biserica „Sf. Mahrama a Domnului si Sfintii Brincoveni” din cartierul Cantemir va fi impodobita integral in mozaic din marmura. Lucrarile sint realizate de 20 de pensionari. Ei au ajuns sa lucreze de dimineata pina seara, sustinind ca astfel nu se mai simt inutili. „La inceput mi s-a parut greu, dar dupa aceea s-a trasformat in ceva de care nu te poti desparti”, explica o pensionara, care participa la lucrari. „Chiar si atunci cind pui citeva pietricele simti ca ai contribuit la ceva care va dainui”, spune si preotul parohiei.
Intr-un atelier din Iasi, in jur de 20 de pensionari zidesc in fiecare zi din pietricele de marmura una din cele mai mari lucrari de mozaic din Romania. Ca niste furnicute, in dotare cu ochelari si pensete, acestia culeg culorile si marimile potrivite pentru a reda scene din viata Mintuitorului si chipuri de ingeri. Astfel, acestia lucreaza de aproape un an la impodobirea Bisericii „Sf. Mahrama a Domnului si Sfintii Brincoveni” din Iasi, singura biserica din Romania care abordeaza acest stil si care va fi imbracata integral in mozaic din marmura, dupa cum explica specialistii. Biserica a fost infiintata in 2001 si are in componenta sa in jur de doua mii de familii din cartierul Cantemir. Preotul parohiei, Neculai Dorneanu, spune ca a apelat la impodobirea bisericii in mozaic din doua ratiuni, pentru o crea o terapie ocupationala pentru enoriasii pensionari si pentru a construi ceva care va dainui in timp.
Programe de coeziune sociala
Preotul Neculai Dorneanu afirma ca biserica „Sf. Mahrama a Domnului si Sfintii Brincoveni” este unica in felul ei, si asta nu doar din motive arhitecturale. Pe linga asistenta religioasa parohia incearca sa le ofere credinciosilor si posibilitatea de a desfasura programe care sa ofere coeziune sociala.
„De ani buni, prof. Maria Boz conduce cercul de creatie plastica «Gheorghe Tattarescu» in cadrul caruia participa elevi din familii cu o situatie sociala mai precara. Apoi avem Cenaclul Literar «Sf. Radu Brincoveanu» pe care il coordoneaza prof. Cezar Cenusa, unde tineri de diferite virste se intilnesc lunar, alcatuiesc texte pe teme laice si religioase. Am gindit un program si pentru cei mai in virsta, si anume cel de terapie ocupationala, deoarece, odata cu anii acestia se insingureaza. Folosindu-ne de dorinta lor de comunicare am incercat sa-i adunam in acest atelier de mozaic, care este o activitate conjugata cu inceputul lucrarilor de impodobire a bisericii”, a precizat Neculai Dorneanu.
Au virste cuprinse intre 60 si 85 de ani
Demersul arhitectural a fost initiat de catre prof. Stelian Onica de la Facultatea de Teologie din Iasi care a declarat ca si-a propus sa construiasca ceva cu adevarat valoros, ceva care nu s-a mai facut pina acum in Romania.
„Noi nu avem traditia impodobirii bisericilor cu mozaic, iar ceea ce se intimpla acum la Biserica «Sf. Mahrama si Sfintii Brincoveni» este un fenomen fericit. Am apelat la tehnica mozaicului in marmura, iar frumusetea lui este data tocmai de culorile naturale, care se combina intr-o armonie deosebita. Pictura din biserici trebuie facuta pentru omul de astazi, trebuie sa il cointeresam sa inteleaga fenomenul credintei cit si apropierea lui de Dumnezeu printr-un act artistic unic. Aceasta a fost ideea de la care am pornit. Mozaicul este cea mai rezistenta tehnica, el nu are moarte”, ne-a declarat Stelian Onica, care a precizat ca in Romania nu exista biserici impodobite integral in mozaic din marmura.
Astfel, sub coordonarea profesorului Onica citiva enoriasi au inceput lucrarile, iar dupa citeva luni numarul acestora a ajuns pina la 20. Cei care s-au alaturat acestui demers sint persoane iesite la pensie, cu virste intre 60 si 85 de ani, care au marturisit ca in acest atelier s-au simtit utili si si-au regasit pofta de viata. Lucreaza la atelier de dimineata pina seara tirziu si asta pentru ca „aici pierzi notiunea timpului, odata ce ai pus o piatra vrei sa mai pui una si tot asa”, spune Maria Chelariu, fosta profesoara de limba romana la Grupul Scolar „I. Holban” si sufletul echipei.
„La inceput mi s-a parut greu, dar dupa aceea s-a trasformat in ceva de care nu te poti desparti. Daca nu ar trebui sa plec acasa sa maninc as sta aici toata ziua. Mozaicul acesta este un lucru pentru suflet”, a precizat Maria Chelaru.
„Imi da multa satisfactie si chiar relaxare”
In cadrul atelierului fiecare isi are sarcinile si responsabilitatile sale. Constantin Anton este cel mai tinar din echipa. Este masterand la Facultatea de Teologie si picteaza scenele religioase dupa care ulterior se realizeaza mozaicul. „Cind ne-am apucat de lucru eu stiam sa pictez pentru ca am terminat arte plastice. Oamenii de aici lucreaza pe desenul meu. Eu lucrez mai intii cu pensonul si dupa asta cu pietrele”, a povestit Anton.
Sandu Lesorc taie marmura in forma de baghetele sub o ghilotina, iar apoi le zdrobeste cu un ciocan in patratele mici de cite 1 centimetru. Colegii sai au povestit ca pina sa ajunga in aceasta echipa Sandu era un batrinel timid si irascibil, acum a devenit pentru toti un prieten caruia ii place sa primeasca laude de fiecare data cind isi face treaba bine.
Cezar Cenusa, fost profesor de limba franceza la Scoala Ioan Neculce, are 65 de ani si s-a specializat in cadrul atelierului la constructia chipurilor din scenele sfinte. „Este o sarcina destul de meticuloasa. Deja de doua saptamini lucrez la chipul Mintuitorului. Este greu, dar il fac cu multa placere. Acest lucru imi da multa satisfactie si chiar relaxare” a povestit Cezar Cenusa.
La mesele lungi din cadrul atelierului stau inghesuite ca furnicute, cite patru, doamnele care lucreaza la mozaicul pentru grinzi. Astfel, opt miini mesteresc asupra unui desen, cautind printre miile de pietricele, pe cele de o nuanta si o forma potrivita. In timp ce lucreaza, acestea povestesc despre copii si nepoti, despre ce au mai citit sau au mai vazut la televizor.
Numara pietrele din mozaic
Florica Vlad are 70 de ani si a lucrat o viata in calitate de contabil. Si acum mai numara pietrele pe care le lipeste la mozaic, insa marturiseste ca a pierdut demult socoteala lor. „Este un lucru care trebuie facut cu o deosebita finete si rabdare. Dupa un timp te cuprinde o pasiune, nici nu simti cind trece timpul. Ramii cu satifactia ca ai construit ceva care va ramine si generatiilor urmatoare”, a marturisit Florica Vlad.
La sfirsit, toate frinturile de mozaic ajung pe mina lui Mina Iatic, inginer iesit la pensie. Acesta se ocupa de finisarea lucrarilor de mozaic, dindu-le forma finala , „sper sa ajung sa vad biserica impodobita in intregime” a spus acesta.
In total, din cei 1.000 mp cit are biserica, cei 20 de credinciosi au reusit sa realizeze 100 mp de mozaic in mai putin de un an. Preotul Neculai Dorneanu a declarat ca lucrurile ar merge mai repede daca ar avea la zi toate materialele. „Lucram cu marmura, cu piatra naturala, cautam culori cit mai vii, iar acestea sint destul de scumpe, pe linga piatra, trebuie si un adeziv si ciment special. Speram la ajutorul enoriasilor, nici nu vrem sa vedem banii, daca pot sa ne ajute cu materiale. Iar cei care doresc sa dea o mina de ajutor la mozaic, atelierul nostru este deschis pentru toata lumea si fiecare este binevenit. Chiar si atunci cind pui citeva pietricele simti ca ai contribuit la ceva care va dainui si este un sentiment minunat”, spune preotul Dorneanu.
