OAMENI CARE CONTEAZĂ: Sorin de la Magazie

MAGAZIONERUL… Continuăm seria „oamenilor care contează”, prezentându-vă și angajați obișnuiți, considerați, de regulă, mărunți, dar fără de care activitatea într-o instituție publică s-ar bloca. În spitalul din Bârlad, nu sunt doar directori sau doctori apreciați, ci și un magazioner, de exemplu. Sorin Olaru vine în fiecare zi la ora 7.00 la magazia spitalului, primește și sortează produsele și apoi le livrează către secțiile din spital în funcție de ce are nevoie fiecare. E foarte mulțumit că are un spațiu nou de depozitare și condiții mult mai bune ca acum câțiva ani.

Pentru cei care nu știu, probabil foarte mulți, magazia spitalului din Bârlad se află în spatele bisericii din incintă. Acolo ne aștepta Sorin Olaru, printre o mulțime ordonată de cutii și pachete încă nedesfăcute. „Asta e magazia nouă. Cu totul alte condiții față de ce era înainte la clădirea aia dărăpănată de lângă morgă! Fără apă curentă, căldură la sobă. Acum e cu totul altceva aici. Totul e informatizat”, ne arată Sorin inclusiv biroul său dotat cu un PC nou. Are 57, dar nu se vede vârsta: „Nu prea mă gândesc la pensionare, pentru că la cum se prelungește vârsta la noi în țară, se pare că voi mai petrece mult timp pe aici”. Se plimbă printre rafturi, arătând ultimele produse venite, pijamale de unică folosință. „La UPU se folosesc acum atât pijamale, cât și așternuturi de unică folosință. Pe celelalte secții au rămas cele normale, care se spală la spălătorie”, ne explică acesta. 

Magazioner din întâmplare

Cum ajunge cineva magazioner la spital? De cele mai multe ori, din întâmplare. „Lucrez aici de 3 ani și jumătate. Înainte am lucrat în vânzări. Am ajuns aici printr-o chestie de conjunctură. Eu voiam să plec de acolo, am aflat de acest loc de muncă și așa am ajuns magazioner la spital. Când am venit aici, era un pensionar care lucra cu jumătate de normă și îl ajuta pe fostul meu coleg. Ulterior, acesta a plecat de tot din Bârlad, pentru că s-a mutat la Brașov, și am rămas singur. Însă, având vedere noile condiții, mă descurc. Poate mai târziu o să trebuiască un ajutor care să și rămână după mine”, ne-a spus Sorin.

Doar cu aprobare de la doamna Cristina

Acesta ne-a explicat și cum funcționează circuitul obiectelor de inventar în spital. „Tot ce vine în spital, în afara produselor farmaceutice, le primesc aici, le inventariez și apoi le predau atunci când sunt solicitate. Se transmite necesar pe fiecare secție, este aprobat de doamna Cristina, după care urmează să-l fac eu, adică să identific toate produsele necesare și să le pregătesc. Cele mai multe produse le primesc prin curierat. Doar în cazul în care sunt foarte multe sau prea mari sunt livrate cu camioanele. Sunt singur aici, dar nu mă plâng, pentru că deocamdată fac față. Sunt momente în care se mai aglomerează, vin mai multe secții deodată, dar trebuie să le facem pe toate. Tot aici vin și instrumentare medicale precum clești, foarfeci, clipsuri, unele nici nu știu exact cum se numesc. Astea sunt rolele de hârtie care se pun pe pat pentru consultul pacienților”, ne-a mai spus Sorin, arătând către o stivă impresionantă de pachete.

Incubatoare pentru bebeluși și combinezoane din perioada Covid 

După prezentarea în amănunt a magaziei noi, mergem și la „vechituri”, fosta magazie unde sunt ținute obiectele mai puțin importante. Traversăm întreaga curte a spitalului până la clădirea veche, acolo unde Sorin scoate cheile și se luptă puțin cu încuietoarea veche. Înăuntru, par fi exponate dintr-un muzeu uitat, cu câteva calculatoare de primă generație și niște copiatoare XEROX cât un frigider, alături de alte obiecte mai puțin definite. „Aici era biroul meu, făceam focul la sobă, dar în rest șuiera vântul. Acum, ținem aici instrumentarul care urmează să fie casat. Sunt vechi și depășite, nu se mai folosesc. Mai am niște ochelari de protecție, niște combinezoane și niște măști din perioada Covid, dar măștile se mai folosesc și acum. Astea sunt niște incubatoare vechi. Au fost schimbate și au ajuns aici”, ne-a explicat Sorin.