Omul care-i punea lui Buzatu șpaga-n cârlig, Buru de la Protecția Copilului, scapă miraculos de pușcărie. Un judecător a criticat dur decizia, dar degeaba

STRIGĂTOR LA CER

DE NEATINS…Ioan Buruiană, fost director economic al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui, Adrian Furtună, actualul director economic al DGASPC Vaslui, și Ovidiu Alexandru, consilier în cadrul aceleiași instituții, au fost puși sub acuzare pentru delapidare, fiind acuzați că au consumat în interes personal cantități foarte mari de combustibil. Campionul absolut a fost Ioan Buruiană, care nu a putut justifica cheltuirea a 77.400 lei din visteria DGASPC. Procurorii s-a purtat cu mănuși cu suspecții, renunțînd la urmărirea penală, după șase ani de “anchetă”, pe motiv că nu există interes public pentru a continua ancheta!! O decizie aspru criticată de Judecătoria Vaslui, care a decis reluarea cercetărilor. Dosarul s-a întors la Parchet, însă procurorii i-au pus cruce definitiv, clasându-l. Cum era și firesc, faptele s-au prescris! În tot acest timp, Buruiană și-a văzut nestingherit de funcția de director adjunct, ba a fost ținut în funcție și după ce a ieșit la pensie, iar Adrian Furtună a fost promovat în locul său. Să ne reamintim că fostul director de la Poliția Locală Vaslui, Laurențiu Turbatu, a făcut pușcărie patru ani pentru aceleași fapte. Numai că acesta furase 50 de tone de combustibil, Buruiană și gașca doar 20 de tone.

Modul în care se înfăptuiește actul de justiție în Vaslui în anumite dosare în care sunt vizate persoane sus-puse este de-a dreptul revoltător. Iar cel mai bun exemplu în acest sens este dosarul în care a fost cercetat și a avut calitate de suspect fostul director al DGASPC Vaslui, Ioan Buruiană, partenerul de pescuit al lui Dumitru Buzatu, surprins de procurorii DNA în celebrul grup care a participat la cel mai mare flagrant organizat în județul Vaslui, când fostul președinte de CJ Vaslui a fost prins cu o șpagă record de 1,25 milioane de lei. Dosarul în care a fost anchetat Buruiană pentru delapidare în formă continuată a fost ținut la serat vreme de șase ani! La final a primit o soluție în care procurorul de caz nici măcar nu a respectat practica judiciară a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui sau a Judecătoriei Vaslui în astfel de spețe. Nu o spunem noi, jurnaliștii, ci un judecător de la Judecătoria Vaslui care,sesizând blândețea nejustificată cu care a acționat procurorul în acest dosar, a decis reluarea anchetei. Dar și așa, totul a fost în zadar.

Dar, să începem cu începutul

În 2017, Curtea de Conturi Vaslui a efectuat un control la DGASPC Vaslui. Era primul control după ieșirea la pensie a fostului director al Curții de Conturi Vaslui, Vasile Popa, cel care ani la rând nu a văzut cum sunt devalizate bugetele unor instituții publice, dar astăzi ne predă astăzi lecții de patriotism și îl regăsim în plenul Consiliului Județean Vaslui în calitate de consilier județean din partea AUR. Soția lui Vasile Popa lucra la DGASPC Vaslui, fiind chiar șefa serviciului de aprovizionare. Până în 2017, cei de la Curtea de Conturi nu semnalaseră nimic în neregulă la DGASPC Vaslui. După plecarea lui Popa, inspectorii de conturi aveau să descopere la DGASPC Vaslui cheltuieli nejustificate în valoare de aproape 2,5 milioane de lei. Consiliul Județean Vaslui, condus la acea vreme de Dumitru Buzatu, a ținut cu dinții ca raportul să nu fie făcut public. Bomba avea să explodeze în presa centrală, după ce ziarul Adevărul publica datele din raportul Curții de Conturi. Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice s-au sesizat din oficiu în baza informațiilor apărute în mass-media și au deschis un dosar penal. Se întâmpla pe 23 noiembrie 2017. În urma controlului Curții de Conturi la DGASPC Vaslui, directorul instituției, Ionel Ștefănică Armeanu, s-a îmbolnăvit subit și s-a suspendat din funcție. Peste un an, Buzatu avea să ceară consilierilor județeni reinstalarea lui Armeanu. În urma cercetărilor, au fost puși sub acuzare pentru delapidare în formă continuată: Ioan Buruiană, la acea vreme director economic, Adrian Furtună, șef al serviciului contabilitate, și Ovidiu Alexandru, consilier se specialitate în cadrul DGASPC.

Ce au descoperit polițiștii de la Economic

„Din actele de urmărire penală, a rezultat următoarea situație de fapt: Buruiană Ioan, director general adjunct economico-administrativ în cadrul Direcției Generale de Protecție și Asistență a Copilului Vaslui, în perioada 01.01.2014-31.12.2016 a preluat în gestiune de la casieria instituției un număr de 1.548 BCF-uri cu o valoare nominală de 50 lei fiecare, bonuri de carburant care nu au fost regăsite fizic cu ocazia misiunii de audit efectuate în anul 2017, astfel în baza procesului-verbal de inventariere cu nr. 37457 din 15.12.2017 și în urma referatului de specialitate întocmit de către șeful serviciului financiar-contabilitate, s-a înregistrat în sarcina acestuia un prejudiciu în cuantum de 77.400 lei, la care au fost calculate și majorări în valoare de 13.185,50 lei”, se arată în dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui. Simplificând datele reținute în achetă, ajungem la următoare situație de fapt. Cum un an calendaristic are aproximativ 250 de zile lucrătoare, raportat la totalul bonurilor imputate, rezultă că Buruiană folosea în interes personal peste șase bonuri de combustibil pe zi. Prețul litrului de benzină în perioada respectivă era de 4,8- 5 lei. Ceea ce înseamnă că, Ioan Buruiană a consumat din bugetul DGASPC contravaloarea a peste 15.000 de litri de combustibil. În cazul lui Adrian Furtună, anchetatorii au stabilit că acesta a folosit în interes personal 85 de bonuri, în valoare totală de 4.250 lei, iar consilierul Ovidiu Alexandru 125 de bonuri în valoare de 6.250 lei. Inițial, ancheta deschisă de polițiști sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare în formă continuară s-a desfășurat in rem (a fost vizată doar faptă), ulterior Ioan Buruiană, Adrian Furtună și Ovidiu Alexandru dobândind calitatea de suspecți.

Potrivit datelor din dosar, pe parcursul cercetărilor, cei trei au achitat integral prejudiciul.

Șase ani au ținut procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui acest dosar în lucru. Să nu spunem în sertar. Nu știm ce ample investigații a făcut procurorul pe parcursul a șase ani, cert este că delapidarea de la instituția publică care este cel mai mare angajator al județului nu i s-a părut atât de gravă, hotărând să închidă dosarul. În noiembrie 2023, la fix șase ani de când polițiștii se sesizau din oficiu despre jaful de la DGASPC Vaslui, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui a decis să închidă dosarul, pe motiv că nu există interes public pentru continuarea cercetării. În plus, motiva acesta, suspecții au achitat prejudiciul. Potrivit procedurii, ordonanța de renunțare la urmărire penală a fost trimisă pentru confirmare instanței de judecată, doar așa putea fi închis dosarul. Un magistrat curajos de la Judecătoria Vaslui a dat de pământ cu soluția Parchetului, arătând, printre numeroasele critici, că aceasta contravine însăși practicii parchetului și instanței în dosarele de delapidare. În motivarea ordonanței privind renunțarea la urmărirea penală, procurorul mai invoca și timpul scurs de la declanșarea anchetei, de parcă nu el era cel care a coordonat ancheta pe parcursul celor 6 ani!

Judecătorii vasluieni au dat de pământ cu soluția dată de Parchet și au cerut inculparea celor trei delapidatori

Judecătorul era profund contrariat că procurorul de caz a adoptat o asemenea soluție în condițiile în care suspecții nu și-au recunoscut faptele, nefiind impusă nicio obligație împotriva acestora. Judecătorul a respins solicitarea Parchetului de a se renunța la anchetă, a trimis dosarul înapoi la procuror, solicitând punerea în mișcare a urmăririi penale (inculparea suspecților) și continuarea anchetei. “Din ansamblul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, judecătorul reține că faptele săvârșite de către suspecți prezintă o gravitate relativ ridicată având în vedere modul de operare, durata relativ mare pe care s-a întins activitatea infracțională și numărul considerabil de acte materiale ce intra în componența infracțiunii de delapidare, precum și cuantumul prejudiciului produs persoanei vătămate. Contrar aprecierilor procurorului, judecătorul consideră că împrejurarea singularăcă de la data faptelor au trecut aproximativ 6 ani și că prejudiciul a fost restituit în integralitate, plus majorări, nu este de natură a justifica o soluție atât de blândă, ținând cont de practica judiciară a Judecătoriei Vaslui și a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, constantă în materie. Practica parchetului este constantă în sensul punerii în mișcare a acțiunii penale și a trimiterii în judecată a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare chiar și în forma atenuată, prevăzută prin raportare la art. 308 Cod penal, și când este vorba de prejudicii mult mai mici, și cu atât mai mult în forma de bază, prevăzută doar de art. 295 Cod penal, atunci când fapta a fost săvârșită de un funcționar public, iar prejudiciile constatate sunt destul de însemnate. În plus, faptul că suspecții au acoperit integral prejudiciul material produs prin infracțiunile de delapidare va atrage incidența circumstanței atenuante legale prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. d) Cod penal, în ipoteza pronunțării unei soluții de condamnare și în cazul în care suspecții nu au mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptelor mai sus descrise”, a motivat magistratul Judecătoriei Vaslui. Judecătorul a mai subliniat și că inculpații, deși au achitat prejudiciul, nu au recunoscut comiterea faptelor și nu au manifestat regret, expunând variante prin care-și minimalizează contribuția la săvârșirea faptelor și care nu pot explica prejudiciul.

Blândețea procurorului, absolută!

În motivarea reîntoarcerii dosarului la Parchet, judecătorul mai arată că “procurorul de caz nu a impus în sarcina suspecților niciuna dintre obligațiile facultative prevăzute de art. 318 alin.(6) C pr. pen, aspect care îi poate convinge pe suspecți sau pe alți membri ai societății că în ipoteza comiterii unor fapte similare nu vor suferi nicio consecință. Apreciez că în cauză, în raport de modul și mijloacele de săvârșire a faptelor și de urmarea produsă, acțiunea materială are amploarea de natură a duce la un interes al statului în continuarea cercetărilor, există un interes public în continuarea urmăririi penale, prin punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale”.

Dosarul s-a întors la Parchet, dar s-a închis definitiv

A INTERVENIT PRESCRIPȚIA…După decizia Judecătoriei Vaslui din februarie, anul trecut, dosarul a fost retrimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui. În aceeași discreție totală, în luna noiembrie, procurorul de caz a decis clasarea dosarului. Faptele s-au prescris! În tot acest timp, nimeni nu l-a deranjat pe Ioan Buruiană de la DGASPC Vaslui. Beneficiind de protecția lui Dumitru Buzatu, „Buru”, așa cum îi spuneau cei din cercul de interese, și-a văzut nestingherit de funcție. Ba mai mult, ignorându-se total că este autorul unei delapidări consistente, Ioan Buruiană a fost menținut în funcția de director economic și după ieșirea la pensie, vreme de un an. Generozitatea a fost maximă și față de Adrian Furtună. Pentru delapidarea modestă, acesta a fost recompensat cu postul lăsat liber de Ioan Buruiană. Numele lui Furtună a fost vehiculat, după plecarea Anei Rinder, și pentru preluarea postului de manager al Spitalului Județean de Urgență Vaslui.