Noua majoritate a decis:
REGLEMENTARE În urma unei sedinte a parlamentului, controlatã în totalitate de actuale coalitie aflatã la guvernare, s-a decis: alegerea parlamentarilor se va face dupã acelasi model ca în cazul primarilor, respectiv într-un singur tur de scrutin. Cei care vor avea cele mai multe voturi vor deveni deputati sau senatori, indiferent dacã trec de pragul electoral de 5% si indiferent dacã obtin, conform Constitutiei încã în vigoare, minim 50% plus unul din voturile populatiei. Acest sistem avantajeazã, conform statisticilor din alte tãri europene, partidele puternice, care, în general, câstigã astfel mai multe fotolii de parlamentar decât cifrele electorale cu care sunt creditati. Coalitia aflatã la putere, care, conform propriilor sondaje de opinie, ar fi votatã de peste 50% din electorat, sperã cã va obtine o nouã majoritate dupã alegerile din toamnã. Ar fi totusi o întrebare: dacã la alegerile locale nu se obtine numãrul de voturi sperat, se vor schimba din nou regulile pentru alegerile parlamentare?
Dupã mai multe experimente privind desemnarea parlamentarilor, s-a decis ieri, de cãtre noua majoritate parlamentarã USL, ca alegerile din aceastã toamnã sã se desfãsoare la fel ca cele locale, care vor avea loc în data de 10 iunie. Practic, nu vor mai exista douã tururi de scrutin, ca în alti ani, si nici nu se va mai apela la loteria redistribuirii voturilor, candidatul care va întruni, în primul tur de scrutin, cele mai multe voturi, chiar dacã nu a fost votat de majoritatea celor cu drept de vot, mai pe româneste, chiar dacã nu a avut minim 50% plus un vot, va ajunge în Camera Deputatilor, sau, respectiv, în Senatul României. Conform textului legislativ adoptat ieri, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidatilor care apartin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral si care a obtinut cel mai mare numãr de voturi valabil exprimate în colegiul uninominal în care a candidat, indiferent dacã a obtinut peste 50% din sufragii sau nu. Conform vechii legi electorale, cea prin care jumãtate din parlamentari sunt alesi în colegii, sunt desemnati, prin redistribuire, conform scorurilor înregistrate de fiecare partid în parte, la nivel national, ar fi fost avantajate partidele care obtineau între 15% si 20% din sufragii, în schimb, pe baza noului proiect de lege, din care dispare redistribuirea mandatelor, USL, care se autocrediteazã cu circa 50% în sondajele de opinie, sperã sã obtinã mai mult de jumãtate de mandate. Poate acesta este si motivul pentru care, de la începutul acestui an, USL-ul a uzat de toate procedurile legale pentru a ajunge la guvernare, si anume pentru a-si asigura, indiferent de optiunile de vot ale cetãtenilor, o majoritate localã si parlamentarã pentru urmãtorul mandat.
Pro si contra actualei legi electorale
Pe de o parte, modificãrile aduse ieri de cãtre coalitia de guvernãmânt par în favoarea unui proces electoral corect, dar, dacã se ia în calcul experienta ultimilor 20 de ani, de când a fost instauratã democratia în România, poate mai bine ar fi fost sã se mentinã procesul de alegeri ale parlamentarilor si primarilor prin douã tururi de scrutin, în cazul celora care nu au întrunit pragul electoral. O experientã recentã, de acum 4 ani, când a fost experimentat votul asa-zis semi-uninominal, în care o parte dintre candidati erau alesi direct, iar altii prin redistribuire, proiect introdus chiar de PNL, actulamente la guvernare, s-a dovedit un esec. Chiar si în judetul Vaslui am avut un astfel de exemplu, în persoana lui Dan Bordeianu, care, cu doar 1960 de voturi, si de pe pozitia a treia, a reusit sã devinã deputat, prin redistribuirea, la nivel national, a fotoliilor de parlamentar, în dauna lui Irinel Stativã, care întrunise peste 45% din totalul voturilor.
