Populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974, în 2002, la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2011, anunţate de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit INS, în România existau, la data recenzării, 7.086.717 gospodării, 8,5 milioane locuinţe (din care 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit), 5.117.940 clădiri, din care 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit.
Direcţiile Judeţene de Statistică au semnalat la nivel local această tendinţă de scădere a numărului populaţiei.
Covasna – Populaţia judeţului a scăzut în ultimii zece ani cu peste 16.000 de persoane, cea mai mare scădere, de 18%, fiind înregistrată la Întorsura Buzăului.
Primarul oraşului Întorsura Buzăului, Leca Băncilă a declarat pentru AGERPRES că fenomenul are ca explicaţie migraţia peste hotare, în căutarea de locuri de muncă.
„Scăderea nu ţine de rata natalităţii (…) Ne-am împuţinat pentru că peste 1.500 de persoane din Întorsura Buzăului sunt plecate la muncă în străinătate, îndeosebi în Italia. Familii întregi din Întorsura au părăsit ţara din motive bine ştiute – pentru că nu aveau un loc de muncă (…) Deci motivele economice explică migraţia, iar metodologia recensământului explică scăderea populaţiei, pentru că a fost luată în calcul doar populaţia stabilă”, a declarat Leca Băncilă.
El a adăugat că viaţa economică a oraşului s-a prăbuşit după 1990, arătând că pe vremuri fabricile din zonă asigurau câteva mii de locuri de muncă.
„La fostul UFET lucrau peste 5.000 de oameni, la Fabrica de cabine pentru tractoare aproape 1.000 şi mai era Arta Populară care le dădea de lucru multor femei din zonă”, a spus primarul Leca Băncilă.
Rezultatele provizorii ale recensământului efectuat anul trecut relevă că populaţia stabilă a judeţului Covasna este de 206.261 de persoane, faţă de 222.294 cât a fost în urmă cu zece ani, scăzând în medie cu 7%.
În mediul urban s-a înregistrat o scădere mai semnificativă decât în mediul rural – cu circa 12% în Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Baraolt şi Covasna şi cu 18% la Întorsura Buzăului
În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, 22,09% dintre cetăţenii judeţului s-au declarat români, 73,59% maghiari şi 3,99% romi, procentele neschimbându-se semnificativ faţă de recensământul anterior, a declarat prefectul Gyorgy Ervin.
Braşov – Populaţia judeţului a scăzut în cei aproape 10 ani de la ultimul recensământ, din 2002, cu 83.586 de persoane. Dacă la recensământul din anul 2002 judeţul Braşov avea 589.028 de locuitori, datele provizorii ale celui din 2011 arată că au mai rămas 505.442 de locuitori. Faţă de 2002, când populaţia municipiului reşedinţă de judeţ era de 284.596 de persoane, după datele provizorii ale recensământului din 2011, în municipiul Braşov mai trăiesc 227.961 de locuitori, o scădere a populaţiei cu 56.635 de persoane.
Cea mai drastică scădere a populaţiei s-a realizat în municipiul Făgăraş, care a ajuns de la 36.121 la 28.330 de locuitori, dar şi în localităţile din Ţara Făgăraşului – cum ar fi oraşul Victoria, comunele Voila, Părău, Cincu, Jibert. Creşteri ale populaţiei se înregistrează în localităţile din jurul municipiului Braşov – la Sânpetru, cea mai mare creştere cu 32,94%, urmat de Hărman, Budila, Tărlungeni, Cristian, Teliu, sau Măieruş.
În ceea ce priveşte etniile care trăiesc în judeţul Braşov, românii reprezintă 87,46%, adică 442.087 de persoane, urmaţi de etnia maghiară cu 39.275 de persoane, în scădere faţă de recensământul din 2002 cu 0,87%, romii – 18.436 faţă de 18.313, în 2002, saşii – 2.279 faţă de 4.418 la recensământul din 2002.
În judeţul Braşov mai trăiesc 118 italieni, în creştere cu 15% faţă de 2002, evrei – 75, faţă de 138 în anul 2002 şi turci – 81 faţă de 83, în 2002.
Judeţul Braşov este pe locul al doilea în topul celor mai urbanizate judeţe din România, după judeţul Hunedoara, iar după municipiul Bucureşti, are cel mai mare număr de locuinţe într-o clădire şi cea mai mare suprafaţă medie a unei camere de locuit – 20,8 metri pătraţi faţă de 16,8 metri pătraţi în 2002, şi faţă de 17,5 metri pătraţi, media pe ţară.
Giurgiu – Populaţia stabilă a judeţului în urma rezultatelor provizorii ale recensământului din 2011 este de 265.500 de persoane, dintre care 262.700 au fost persoane prezente, iar 2.800 temporar absente.
„Din totalul populaţiei stabile, 74.000 de persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe, respectiv 27,9 procente, iar 191.500 de persoane, respectiv 72,1% locuiau în comune, din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Giurgiu fiind pe locul 37 în ierarhia judeţelor”, a declarat pentru AGERPRES şeful Direcţiei de Statistică a Judeţului Giurgiu, Irina Desculţu.
Cei mai mulţi locuitori, respectiv 54.655, se află în municipiul Giurgiu, 11.829 în oraşul Bolintin Vale, 7.492 în oraşul Mihăileşti, 9.028 de persoane în comuna Floreşti-Stoeneşti şi 7.839 în comuna Roata de Jos.
La recensământul din 2011, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 249.800 de persoane, respectiv 94,1%, s-au declarat români, 14.800 de persoane, 5,6%, romi, iar 40 de persoane, respectiv 0,1%, s-au declarat ca aparţinând altor etnii cum ar fi turcă, bulgară, germană, maghiară, ucraineană, rusă-lipoveană, greacă, armeană, italiană, macedoneană sau altele.
Mărimea medie a unei gospodării în judeţul Giurgiu este de 2,87 persoane. Suprafaţa medie a locuinţelor în judeţul Giurgiu ajunge la 45,2 metri pătraţi. În judeţul Giurgiu sunt 112.710 locuinţe.
Mureş – În Târgu Mureş au fost recenzate 127.849 de persoane, din care 66.441 de români, 57.362 de maghiari, 3.134 romi, 198 germani şi restul de alte etnii sau care au refuzat să îşi declare etnia.
Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului Mureş, de 531.380 de persoane, 279.488 de persoane (52,6%) s-au declarat români, 200.989 de persoane (37,8%) maghiari, iar 46.637 de persoane (8,8%) romi.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, judeţul Mureş are cel mai mare procent de romi declaraţi la nivel naţional, adică 8,8% din populaţia judeţului. Din cei 46.637 de romi, 13.148 trăiesc în mediul urban şi 33.489 în mediul rural.
Din statistici reiese că populaţia romă declarată deţine o pondere însemnată în mai multe comune ale judeţului, iar în Bahnea este majoritară, adică 35,13% din totalul populaţiei.
Doar în comunele Cozma, Crăieşti, Ibăneşti şi Stânceni, din cele 91 ale judeţului Mureş, nu a fost recenzat niciun rom.
AGERPRES.ro
