spot_imgspot_img
17.4 C
Vaslui
28-mart.-2024

Prefectul de Vaslui, revoltat de tãierile ilegale: “Nu suntem un judet de prosti!”

- Advertisement -

Conducerea Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui a rãspuns pozitiv la solicitãrile mediului de afaceri, care cere o campanie de oprire a defrisãrilor ilegale, fenomen cu care se confruntã si judetul Vaslui. O initiativã care a adunat în sala de sedinte a C.C.I.A., ieri, patroni din toate ramurile economiei locale, primari si reprezentanti ai administratiei publice, mai putin parlamentarii judetului, care au dat cu flit actiunii de la Camera de Comert, fiind ocupati mai mult cu luptele politice din Parlament, decât de realitãtile judetului. “Este o mãsurã bunã stoparea exportului de busteni, însã trebuia pe o perioadã de un an de zile, nu pânã la 31 august. Firma Cantemir, de la Husi, pe care o administrez are pânã la 200 de angajati, este o societate mare. Nu suntem uniti noi, cei din Vaslui, sã pãstrãm banii aici”, a spus Dumitru Idriceanu, managerul firmei de mobilã Cantemir Husi, cel care a avut ideea organizãrii acestei mese rotunde.

Dumitru Idriceanu este iritat de modul în care pãdurile au fost tãiate în prostie, iar producãtorii au fost obligati sã cumpere cherestea sau alte produse de la firme importatoare, la preturi de japcã. Idriceanu s-a plâns de faptul cã, de anul trecut, pretul la cherestea a crescut continuu, toti producãtorii locali fiind obligati sã cumpere materia primã pentru mobilã din Ardeal si Banat. “Personal, am o nemultumire privind modul în care organizeazã Directia Silvicã Vaslui licitatiile pentru exploatarea forestierã. Eu vãd ce se exploateazã la Ocolul Silvic Husi, în niste perimetre cu stejar, de aceea am sã vã spun ce se petrece în judet. Au participat la licitatie firme fantomã, apoi acestea s-au desfiintat, care acum vând la suprapret bustenii. Directia Silvicã sã ne spunã cine participã la licitatii: veterinari si altii care nu au nimic în comun cu lemnul. Noi facem parte din Asociatia Producãtorilor de Mobilã din România si materialul lemnos trebuie sã ajungã la noi, ca sã facem plusvaloare. Producãtorii de mobilã trebuie sã-si spunã doleantele, apoi sã se reglementeze ceva printr-o ordonantã. Este o mãsurã bunã stoparea exportului de busteni, însã trebuia pe o perioadã de un an de zile, nu pânã la 31 august. Firma Cantemir, de la Husi, pe care o administrez are pânã la 200 de angajati, este o societate mare. Nu suntem uniti noi, cei din Vaslui, sã pãstrãm banii aici. Lemnul bun pentru prelucrat la gatere este vândut ca lemn de foc si mã doare inima când vãd asa ceva. Se vinde bustean bun pentru cherestea ca lemn de foc! Nu vãd Politia, Jandarmeria, nu controleazã nimeni?”, a reclamat patronul husean.

Ionel Constantin: “Primarul nu-i vede pe cei care taie pãdurile, pentru cã are nevoie de voturi”

Lucruri grave, pe care ani de zile autoritãtile nu le-au tratat cu atentie. Managerul de la Cantemir a fost cel care a arãtat si un fapt grav: la licitatiile pentru exploatarea masei lemnoase ajung tot felul de firme care urmãresc doar majorarea preturilor, astfel cã firmele mici nu mai pot cumpãra busteni la un pret rezonabil. În doar trei ani, preturile pe aceastã piatã au crescut cu peste 30%, ceea ce este un semnal de alarmã. Punctul de vedere al patronului din Husi a fost sustinut si de Ionel Constantin, presedintele C.C.I.A. Vaslui, care a arãtat cã doar în douã judete pãdurile mai rezistã cât de cât, unul fiind judetul Suceava. “Nu vrem ca dupã noi sã vinã potopul, ci sã rãmânã ceva! Sã sprijinim interesul comun al oamenilor de afaceri din prelucrarea lemnului, dar sã fim fermi împotriva exploatãrilor ilegale. În România sunt fiscalizati 8,7 milioane de metri cubi de lemn, iar companiile strãine fac jocul altor tãri. Din pãcate, în unele dintre comunele judetului Vaslui, exploatarea ilegalã se face si cu acordul tacit al autoritãtilor. Primarul nu-i vede pentru cã are nevoie de voturi, iar politistul – sfânta spagã româneascã”, a declarat presedintele C.C.I.A. Vaslui. Un astfel de exemplu este legat de douã comune vecine, Costesti si Albesti. Dacã, la Costesti, autoritãtile locale s-au implicat si acolo nu s-a tãiat mãcar un singur copac, la Albesti, comuna vecinã, au dispãrut, pânã acum, 100 de hectare de pãdure, fãrã ca cineva sã rãspundã pentru acest lucru. Ba mai mult, în urmã cu douã luni, în Albesti s-a ajuns la crimã dupã ce un bãrbat a avut curajul sã-l înfrunte pe unul dintre cei care era cunoscut cã se ocupã cu furtul de lemne din pãdure. Ca rãspuns, cel vizat i-a aplicat “curajosului” o singurã loviturã cu muchia de topor în piept si bãrbatul si-a pierdut viata. Ovidiu Copacinschi, presedintele A.P.I.M.M. Vaslui a spus cã trebuie o altã legislatie, cu adevãrat protectionistã pentru pãduri si mediul de afaceri. “Marile corporatii fac legea în România. Nu se poate bate Dumitru Idriceanu cu aceste firme puternice. La licitatii, sã fie legi care sã îl avantajeze pe producãtorul român în fata strãinilor. Cel care vine de afarã trimite capitalul la el acasã, creeazã locuri de muncã si plusvaloare tãrii sale”, a spus Copacinschi. La rândul sãu, prezent la sedinta de la C.C.I.A., Andrei Puicã, prefectul judetului Vaslui, a spus cã s-a sãturat de plângerile privind tãierile ilegale. “Eu, personal, am participat la împãduriri si am fãcut apel la comune sã împãdureascã terenurile degradate. Este grav cã în judetul nostru suprafata forestierã este sub media nationalã. La Husi, nu se fac controale în comun cu silvicultorii, Politia si Jandarmeria. Sã se facã ceva printr-un act normativ, sã se poatã aplica sanctiuni si de la un copac tãiat. Cei de la Politie spun cã dacã nu-i prind cu o anumitã cantitate minimã de lemn sustrasã ilegal, nu au ce le face hotilor. Am cerut sã se facã verificãri, am fãcut plângeri penale. Vasluiul nu e un judet de prosti! Cât sunt eu prefect, nu se vor face retrocedãri decât pe o bazã legalã”, a spus prefectul. Mai trebuie spus cã la nivelul judetului Vaslui existã, în acest moment, 47.000 de hectare de pãdure în proprietatea statului si aproximativ 20.000 de hectare pãdure privatã. Pãdurile proprietate privatã au fost si sunt, în continuare, cele exploatate ilegal. Astfel, la nivelul judetului, au dispãrut 8.500 de hectare de pãdure retrocedate. Dupã ce au fost tãiate, încã de la începutul anilor 1990, acestea au ajuns sã se regenereze, în mare parte din ele.

“PSD încurajeazã tãierile ilegale”

“O temã de dezbatere divide în aceste zile clasa politicã si societatea româneascã în ansamblul ei, si aici mã refer la Codul silvic. PNL a sustinut cererea de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis, care sesizeazã o serie de probleme grave. PSD a manipulat politic acest subiect pentru a distrage atentia de la prevederile care faciliteazã în realitate defrisãrile. Partidul National Liberal considerã cã proiectul trebuie retras din plenul Camerei Deputatilor si întors în comisiile de specialitate pentru o dezbatere realã si deasemenea considerã cã dezbaterea Codului Silvic în comisiile de specialitate a încãlcat chiar în Parlament principiul democratic al dezbaterii libere. ONG-urile NU au fost lãsate sã-si exprime punctul de vedere si nici Consiliul Concurentei. Observatiile presedintelui Iohannis privind pragul de 30% impus pentru achizitionarea/procesarea masei lemnoase se bazeazã pe observatiile Consiliului Concurentei privind încãlcarea normelor europene privind piata liberã, acesta nefãcând decât ca firmele dominante sã fie puse la adãpost de eventualele sanctiuni ale Consiliului Concurentei în materie de monopol. Se creeazã premise unor monopoluri în piatã de pânã la 30%, în conditiile în care acest prag a fost stabilit în mod arbitrar (putea fi la fel de bine 10 sau 15%). Între cota de 30% si defrisãrile ilegale NU existã nicio legãturã, asa cum încearcã sã manipuleze PSD. Actualul Cod Silvic NU contine nicio prevedere care sã previnã defrisãrile si sã stopeze CORUPȚIA personalului din domeniul forestier. De cealaltã parte, Codul Silvic promovat de PSD contine ZERO mãsuri de protectie a pãdurilor împotriva tãierilor ilegale, prin acesta PSD nu numai cã nu încearcã sã stopeze tãierile ilegale, dar le si încurajeazã prin permiterea tãierii fãrã restrictii a pãdurilor de sub 10 ha, fãrã a exista conditionalitãti legate de amenajamentul silvic (document tehnic care face radiografia pãdurii respective si mentioneazã cotele posibile de tãiere). Legea lasã loc proprietarilor pãdurilor de peste 10 ha sã le parceleze în suprafete mai mici de 10 ha si sã ocoleascã restrictiile impuse de amenajamente. Ca o concluzie, considerãm cã este nevoie de o dezbatere foarte amplã a acestei probleme la care sã participe toate pãrtile interesate, Guvern, Parlament, mediu de afaceri, societatea civilã, mediul academic, de forma finalã a acestui act normativ depinzând pe termen lung viitorul României” – deputat Florin Ciurariu, presedinte PNL Vaslui

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.