PIERDERE O veste neagrã a îndoliat sufletele a mii de vasluieni, care l-au cunoscut pe preotul Constantin Burduja. În vârstã de aproape 103 ani, decanul de vârstã al preotilor vasluieni a plecat dintre cei vii, urmând ca, de acolo de sus, sã ne privegheze mai departe. Nãscut în anul 1911, a fost martorul tuturor evenimentelor istorice din secolul trecut, si, cu toate cã a trecut prin grele încercãri, spiritul sãu a rãmas viu, continuând sã slujeascã si sã spovedeascã pânã la o vârstã înaintatã. Moartea sa este deplânsã de mii de credinciosi sau fete bisericesti, multi dintre acestia aducând un ultim omagiu celui care si-a dedicat întreaga viatã credinciosilor si bisericii. Trupul neînsufletit al celui care a fost preotul Constantin Burduja va fi condus pe ultimul drum azi, începând cu orele 12, înmormântarea având loc la cimititul Eternitatea din municipiul Vaslui.
Constantin Burduja, decanul de vârstã al preotilor vasluieni, s-a stins din viatã la venerabila vârstã de 102 ani, dar, pânã aproape în ultima clipã, a tinut sã slujeascã sau sã acorde Sfânta Spovedanie enoriasilor sãi. Cu toate cã a fost supus prin multe încercãri, trãind pe viu toate evenimentele importante ale secolului trecut, timp în care a fost si închis în cele mai cumplite închisori comuniste, de la Bucuresti, Jilava, Aiud sau Poarta Albã, pentru singura vinã cã s-a opus colectivizãrii si a fost etichetat drept legionar, pãrintele Burduja si-a pãstrat, pânã în ultima clipã, spiritul tânãr, trecând peste toate aceste vicisitudini si rãmânând, asa cum a fãcut întreaga sa viatã, în slujba „turmei sale”, asa cum obisnuia sã-si numeascã enoriasii. „Avea bucuria asta, de a sluji sfintele taine, bucurie cum gãsesti doar la tinerii preoti. Întotdeauna, atunci când sãnãtatea îi permitea, era nelipsit de la slujbele de la bisericã, prezenta sa impresionându-i si motivându-i pe enoriasi. Chiar si când era bolnav, multi oameni îl cãutau acasã pentru a primi Sfânta Spovedanie, iar pãrintele Burduja nu refuza pe nimeni, gãsind în acest lucru putere pentru a-si continua menirea pusã în slujba bisericii. Pentru noi, preotii, moartea pãrintelui Burduja, cel care a fost model de inspiratie si piosenie pentru noi toti, este o mare pierdere”, a declarat pãrintele Constantin Mogos, parohul bisericii „Sfântul Ioan Botezãtorul” din Vaslui. Sute de vasluieni au venit zilele acestea sã-si depunã un ultim omagiu la cãpãtâiul celui care a fost pãrintele Constantin Burduja. Trupul neînsufletit al acestuia va fi condus pe ultimul drum azi, începând cu orele 12, înmormântarea având loc la cimititul Eternitatea din municipiul Vaslui, slujba de înmormântare începând de la orele 10.00 la biserica „Sfântul Ioan Botezãtorul” din Vaslui.
Nãscut în comuna Mironeasa, judetul Iasi, pe 6 aprilie, în Joia mare a anului 1911, provenind dintr-o familie cu 15 copii din comuna Mironeasa, judeţul Iasi, pãrintele Constantin Burduja a ales sã urmeze Seminarul Teologic de la Husi si Facultatea de Teologie de la Cernãuţi la îndemnul tatãlui sãu, Vasile Burduja, cântãreţ bisericesc si fost prizonier de rãzboi. Prima parohie a avut-o la Pribesti, iar ultima la Deleni, ambele în judetul Vaslui. În 1949 a fost arestat, împreunã cu profesorul Constantin Didilescu, întemeietorul ansamblului artistic „Izvorasul”. A trãit vremuri grele în celulele închisorilor din Bucuresti, Jilava, Aiud, a îndurat bãtãi si a muncit la Canal. Dupã eliberarea din închisorile comuniste, a fost numit preot la parohia Rebricea, timp de opt ani, dupã care, timp de 21 de ani, a fost preot paroh la Deleni. Dupã ce a iesit la pensie, la vârsta de 62 ani, în 1983, a slujit la Biserica „Adormirii Maicii Domnului”, apoi la „Sfânta Treime”, fiind foarte apreciat de enoriasi, dupã care, de mai bine de 14 ani, a colaborat cu pãrintele Constantin Mogos, la slujbele fãcute în biserica ctitoritã de Ștefan cel Mare, cea a „Sfântului Ioan Botezãtorul”. „La facultate la Cernãuţi am dat împreunã cu Moraru, din Bogesti-Bârlad, cu care am fost prieten apoi toatã viaţa. Prima parohie am avut-o la Pribesti, pânã în anul 1949, când am fost arestat din cauzã cã am fost conducãtorul cuibului de legionari din comuna Mironeasa. Timp de cinci ani, am fost întemniţat în închisorile din Bucuresti, Jilava, Aiud si la Canal, trecând prin mari încercãri si umilinte, dar, cu voia Domnului, le-am depãsit pe toate”, povestea pãrintele Burduja, care si-a pus întreaga viatã în slujba bisericii si a enoriasilor.
