Primãria Vaslui a început montarea „luminilor” de Crãciun în timp ce se pregãteste sã dubleze impozitele. Iatã ce spun vasluienii

OPINII…Trãim o perioadã de austeritate în care guvernantii pun tot mai multe biruri pe capul oamenilor de rând si îi fac „scãpati” pe cei cu salarii si venituri uriase. În aceastã perioadã, Primãria municipiului Vaslui scoate bani frumosi din vistieria orasului pentru iluminatul de Sãrbãtori, uitând de austeritate. Firma care a câstigat licitatia va primi aproape 700.000 de lei si va împodobi 20 de km de strãzi, inclusiv suburbiile Rediu, Brodoc, Moara Grecilor si Viisoara, ca în vremurile bune. La început de an, primarul Braniste plângea cã Guvernul i-a redus cu 80 de milioane de lei bugetul alocat si, dupã ce a primit 70 fonduri speciale, acum acesta îi prãduieste pe 20 de kilometri de „luminite”. Ce va face primarul dacã la anul nu va mai primi cei 70 de milioane? Ne va spune cum a cheltuit un milion pe luminite. Pe lângã ornamentele specifice sãrbãtorilor de iarnã, în Centrul Civic se va organiza Târgul de Crãciun si se va monta bradul ornamental. Am întrebat vasluienii dacã aceastã cheltuialã este una justificatã si toti ne-au rãspuns cã acest iluminat de Sãrbãtori reprezintã o bucurie în perioade în care nu avem motive de bucurie, Mai mult, o vasluiancã ne spune franc cã: „nu cred cã ar trebui sã ne punem tolul în cap acum, cã trãim vremuri de austeritate”. Dar sã vedem la anul ce va face primãria dacã nu va mai primi pleasca de 70 milioane lei.

„Strict economic nu, dar vasluienii au nevoie de emotie si frumusete”

PÃRERE…Un alt vasluian ne spune cã banii ar putea fi folositi si altfel dar, în acelasi timp, concetãtenii nostri au nevoie de emotia si fumusetea oferitã de perioada Sãrbãtorilor de iarnã. În schimb, crede cã facilitãti oferite investitorilor ar putea face ca în buzunarul vasluienilor sã intre mai multi bani si perioade de austeritate ca aceasta ar putea fi trecute mai usor. „Din punctul meu de vedere, strict economic nu. Dar, într-adevãr, omul are nevoie si de mâncare si de satisfactie, de emotii, de frumusete. Dar, v-am zis: eu personal consider cã întâi trebuie sã-ti faci o ordine în curte, sã ai bani, sã ai din ce trãi si dupã aia sã-ti faci partea asta esteticã. La partea asta esteticã, sã zicem asa, normal, n-ar trebui fãcute economii. Ar trebui sã prevezi deodatã în buget, sã ai bani pe care sã te bazezi si dupã aia sã faci acest lucru. Adicã eu dau întotdeauna exemplul gospodarului care întâi îsi face casa si dupã aia îsi pune flori în curte. Nu poti sã-ti pui în santier floricele. Si dintotdeauna mi-as fi dorit sã pot transmite autoritãtilor locale si nu numai, faptul cã nu este foarte important sã te uiti la ce cheltui, sã te uiti la ceea ce produci, ca si în casã. Dacã vezi cã toate facturile cresc, dacã vezi cã toate cheltuielile cresc, nu te gândesti neapãrat de unde sã mai tai, cã nu poti sã stai nici în frig, nu poti sã stai nici flãmând, nu poti sã nu-ti îmbraci copiii sã iesi la scoalã. Trebuie sã te gândesti sã cîstigi mai mult, sã produci mai mult. Si atunci asta ar trebui fãcut, sã investesti în puterea de cumpãrare. Dã-i omului posibilitatea sã munceascã, sã cîstige bani, atrage investitori strãini. Avem un istoric lung în orasul nostru în care multi investitori s-au dorit sã vinã, sã investeascã si au fost respinsi de cãtre autoritãti. Nu vrem sã judecãm ce a mai fost, nu vrem sã scoatem din urnã toate detaliile, dar eu asta as sfãtui autoritãtii locale. În primul si în primul rând, sã facã tot ceea ce tine de ea sã creascã puterea de cumpãrare a oamenilor, sã creascã economia localã, fiindcã, hai sã fim seriosi, ce economie mai avem noi? Zona industrialã este zero, agricultura este aproape zero, deci asta ar trebui fãcut. Si atunci vã spun eu sigur cã nici unul nu ar mai comenta cã de ce avem sau nu avem beculete de Crãciun, cã de ce n-avem aia sau de ce avem. Atunci când ai bunãstare, nu mai cauti motive de genul ãsta”, este de pãrerea Cristian H.

Primãria Vaslui trebuie sã pãstreze traditia

Alti vasluieni cred cã este necesar sã ne pãstrãm aceastã traditie spre bucuria copiilor si a pãrintilor. Si chiar dacã guvernantii i-au luat bani din pensia pentru care a contribuit timp de 40 de ani, crede cã nu trebuie sã fim lipsiti de aceastã bucurie. „Este o traditie în legãturã cu sãrbãtoarea noului an, venirea noului an. Dacã nu înseamnã cã faci si cheltuialã, sunt folosite aceleasi lumini de acum un an, de acum doi ani. Cam asa, am vãzut întâmplãtor cã au început sã lucreze la montarea lor. E bine, mai ales cã aceastã cheltuialã a fost prinsã în bugetul de venituri si cheltuieli. Sunt pensionarã si singurã de 15 ani si am contribuit timp de 40 de ani. Acum mi-au tãiat ceva din pensie pentru plata asigurãrilor de sãnãtate pentru cã asa au crezut cei din conducerea tãrii. În schimb, nu vãd sã se atingã de cei mari, cu salarii uriase. Cred cã acest lucru se poate întâmpla doar în România. Nu cred cã peste tot este asa. Nu am cãlãtorit în strãinãtate si nici nu am de gând. Fatã de iluminatul de Sãrbãtori, este bine cã îl monteazã. Este o bucurie pentru copii si pãrinti. Vor merge în jurul bradului sã facã poze”, spune Clementina.

Pensionarii cred cã luminile de sãrbãtori aduc veselie tinerilor si copiilor

BUNICI SIMPATICI…Chiar si domnul Dumitru, un vasluian trecut de 80 de ani, considerã cã iluminatul de Sãrbãtori nu trebuie sã lipseascã nici în anul în care trãim constrângeri financiare de tot felul. „Pe mine acest lucru mã intereseazã mai putin. Am peste 80 de ani, dar acest iluminat este pentru tineri. Lumea duce lipsã de cele mai simple plãceri si bucurii, iar acest iluminat este una dintre ele. Este o micã plãcere oferitã oamenilor în perioada Sãrbãtorilor de iarnã. Si, când nu ai unde sã mergi în alte parte este plãcut, inclusiv pentru mine”, spune domnul Dumitru. De asemenea, doamna Dana este de aceeasi pãrere: „Este bine, se bucurã copiii, se bucurã oamenii vârstnici care ies la plimbare. Chiar dacã se cheltuie niste bani din bugetul primãriei, s-au cheltuit sume de bani în alte directii fãrã rost, dar acest lucru nu vãd cã ar fi ceva rãu”, spune si doamna Dana.