Primarii din urbanul vasluian și-au secretizat declarațiile de avere, cu o singură excepție, edilul de la Negrești

EDILII ȘI ONOAREA… Cristinel Rusu, primarul de la Negrești, are onoare. Și-a publicat declarația de avere transparent. Boroș, primarul Bârladului, s-a ascuns sub fustele Curții Constituționale și cu toate acestea nu-i ies niște terenuri la Cheile Bicazului. Braniște este cel mai bine plătit primar din județ și averea soției e la secret

CUM STAU EDILII ORAȘELOR LA CAPITOLUL TRANSPARENȚĂ

LA SECRET… În timp ce românii de rând, care au probleme în a-și plăti datoriile către stat, sunt amenințați de premierul Ilie Bolojan cu publicarea numelor pe lista rușinii, “mahării” care lucrează la stat, pe salarii lunare de mii de euro, au primit liber în a-și secretiza declarațiile de avere. Săptămâna trecută am prezentat situația parlamentarilor din județul Vaslui, observând că doar doi demnitari din cei zece au continuat să dea dovadă de transparență și să-și publice declarațiile de avere după decizia Curții Constituționale. În ediția de azi ne vom concentra atenția asupra celor cinci primari de municipii și orașe din județul Vaslui, situația fiind asemănătoare cu cea a deputaților și senatorilor. Din cei cinci edili din urban, doar unul singur și-a postat pe site-ul instituției pe care o conduce declarația de avere completată anul acesta. Este vorba despre primarul orașului Negrești: Cristinel Rusu. Ceilalți patru primari au preferat să bage capul în nisip, precum struțul, în speranța că așa nimeni ne le va mai vedea agoniseala acumulată din funcția pe care o ocupă.

În această perioadă, statul român joacă rolul de ciumă pentru cetățenii de rând, care pe lângă faptul că sunt puși să plătească taxe și impozite mai mari, contribuții la sănătate și pe pensii, dar și pe indemnizațiile de creștere copil, acum sunt amenințați că vor fi făcuți și de rușine dacă vor acumula datorii la bugetul public. O schimbare majoră a Codului de Procedură Fiscală este în pregătire la nivelul Guvernului României, vizând una dintre cele mai controversate măsuri fiscale din ultimii ani: publicarea listei cu persoanele fizice care au datorii către stat. Executivul își propune să renunțe la secretul fiscal pentru anumite informații, astfel încât autoritățile să poată face publice date considerate până acum confidențiale. Cel care a făcut publice intențiile guvernamentale a fost ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. “Vom propune eliminarea de la secretul fiscal a acestor informații care privesc un contribuabil, natura datoriilor și cuantumul acestora, astfel încât autoritățile locale să le poată publica pe site-uri oficiale pentru o transparență totală”, a explicat Cseke Attila. Conform proiectului anunțat, pe listele publice vor figura numele contribuabililor persoane fizice, tipul datoriei (cum ar fi impozitele locale, amenzile sau alte obligații fiscale) și sumele restante. Important de menționat, măsura se aplică exclusiv persoanelor fizice, nu și firmelor, în cazul cărora o eventuală decizie ar rămâne în sarcina Ministerului Finanțelor, după cum a subliniat ministrul Dezvoltării. Revenirea la această practică este justificată de nevoia Guvernului de a crește gradul de colectare a taxelor, în contextul presiunilor bugetare tot mai mari. Publicarea listelor cu datornici este văzută ca un instrument de responsabilizare și presiune morală asupra celor care nu își achită datoriile către stat.

Pe cine a pus ochii statul 

Așadar, e foarte probabil ca în viitorul nu foarte îndepărtat, nenea Costică și tanti Eleonora, doi vasluieni de rând, aflați în pragul pensionării, pe care nici privatul și nici statul nu-i mai vede buni de muncă, să se regăsească în acel tabel al rușinii pentru că din cauza veniturilor foarte mici, pur și simplu nu au avut cu ce să-și plătească taxele și impozitele locale. Sume mici, de ordinul sutelor de lei, care însă pentru cei doi bătrânei pot face diferența între viață și moarte, mai ales că amândoi sunt abonați la tratamente lunare care le mănâncă toți banii. Pe cei doi, statul român se pregătește să-i scoată la tablă și să-i umiliească de față cu toată lumea, doar pentru că nu mai au cu ce-și achita datoriile. 

Primarul votat de cei doi, scăpat de grija declarației de avere  

În timp ce nenea Costică și tanti Eleonora vor fi făcuți de rușine, primarul votat de cei doi tocmai se pregătește să-și comande mobila mult dorită din Brazilia, pentru vila pe care tocmai a terminat-o de construit. Nu a tras prea tare pentru noua lui locuință, a fost nevoie doar de două contracte de asfaltare în comună, ca “parandărătul” de 10% (vezi cazul Buzatu) să-i asigure edilului bugetul necesar construcției. Ignorat de toate organele de control, primarul a mai primit, luna trecută, o veste bună de la statul român, care prin Curtea Constituțională, a stabilit că declarațiile de avere nu mai trebuie făcute publice. Până la urma urmei, de ce să știe toată lumea ce mobilă are el în casă sau ce tablouri și-a agățat pe pereți?

Transparența în județul Vaslui, aproape inexistentă

Dată fiind această nouă situație în care ne aflăm, am pornit, zilele trecute, în căutarea mult invocatei transparențe, pe care toți politicienii o flutură mai ales în campania electorală. Am început cu deputații și senatorii vasluieni, descoperind că din cei zece parlamentari, doar doi și-au făcut publice declarațiile de avere după decizia Curții Constituționale a României. Este vorba despre senatorul Cătălin Mîndru, de la USR, și deputata Raisa Enachi,de la SOS. Social-democrata Ana Rinder și useristul Mihai Botez și-au făcut și ei publice declarațiile de avere pe site-ul Camerei Deputaților, însă cu câteva zile înainte de decizia Curții, prin urmare lor le acordăm doar câte o jumătate de bilă albă. Vom vedea câtă transparență vor mai arăta aceștia anul viitor, când vor vedea că toți cei din jurul lor au preferat să-și secretizeze aceste documente. Ceilalți șase parlamentari de Vaslui au profitat din plin de decizia Curții și le-au dat cu flit celor care i-au votat în funcția de demnitate publică.

Primarii și consilierii locali din urban au spus “pas”, anul acesta, declarațiilor de avere, cu o singură excepție 

Zilele acestea ne-am concentrat atenția asupra aleșilor locali din județul Vaslui, în special asupra primarilor și consilierilor locali din cele cinci municipii și orașe. În municipiul reședință de județ, declarațiile de avere nu au mai fost actualizate, ultimele documente fiind cele completate anul trecut. În ceea ce-l privește pe primarul Lucian Braniște, ultima declarație de avere a fost completată în data de 12 iunie 2024, iar ea conține două terenuri în intravilanul municipiului Vaslui, un teren agricol, o casă de locuit și un apartament, tot în Vaslui. La capitolul autoturisme, Lucian Braniște deține două BMW-uri. Primarul Vasluiului are contractate și trei credite bancare, ultimul scadent în anul 2031. La capitolul venituri, edilul Braniște a declarat o indemnizație de 185.552 lei, aferentă anului 2023, pe când ocupa funcția de viceprimar. La Huși, primarul Ioan Ciupilan și-a publicat ultima declarație de avere în data de 28 octombrie 2024. Conform documentului, acesta deține două terenuri în intravilanul municipiului Huși, o casă de locuit, un autoturism Toyota, precum și un cont curent, deschis în 2022, în valoare de 5011 euro. Anul trecut, Ioan Ciupilan a contractat și un credit bancar, scadent în anul 2028. Ca primar al municipiului Huși, acesta a avut o indemnizație de 147.849 lei. Dintre toate site-urile primăriilor din urbanul vasluian, cel al Primăriei Bârlad ascunde cel mai bine declarația de avere a primarului Dumitru Boroș. Documentul completat în 20 noiembrie 2024 arată că social-democratul deține trei terenrui agricole, în comunele Banca, Zorleni și Perieni, două terenuri în intravilanul Bârladului, un teren forestier la Banca și alte trei categorii de terenuri extravilane, două în localitatea Bicaz-Chei, unul la Banca. Curios în cazul terenurilor de la Bicaz Chei este că acestea sunt declarate ca fiind dobândite în anul 2006, unul în suprafață de 281 mp, celălalt în suprafață de 754 mp. În declarația din anul 2020, de exemplu, Dumitru Boroș avea trecut însă doar un singur teren la Bicaz Chei, în suprafață de 847 mp. Când s-au înmulțit aceste terenuri și ce a luat primarul Bârladului ca să-și amintească între timp de ele, rămâne o enigmă. În schimb, avem certitudinea că Dumitru Boroș deține o casă de locuit în Bârlad, iar alta este moștenire a soției acestuia. La capitolul bunuri mobile, primarul Bârladului deține un autoturism Dacia Duster, fabricat în anul 2016. Potrivit declarației de avere, anul 2023 a fost unul extraordinar din punct de vedere financiar pentru Dumitru Boroș. Acesta și-a deschis un depozit bancar în valoare de 490.027 lei, un cont curent de 2114 lei și trei fonduri de investiții (inclusiv pensii private) în cuantum total de aproximativ 20.000 lei. Ca primar al municipiului Bârlad, Dumitru Boroș a trecut în ultima declarație făcută publică o indemnizație de 170.568 lei. Bine s-a câștigat și din funcția de primar al orașului Murgeni, așa cum arată și declarația de avere a edilului Eduard Cazacu, completată în data de 13 noiembrie 2024. Conform documentului, acesta a avut o indemnizație de 129.368 lei, alți aproximativ 41.000 lei fiind obținuți din vânzarea unei case și a unui teren agricol. De altfel, la capitolul bunuri imobile, primarul Eduard Cazacu stă cel mai bine, cu un număr de 11 terenuri agricole, e adevărat cu suprafețe mici, între 0,2 și 3 hectare, precum și un teren în intravilanul Murgeniului, de 7312 mp. Edilul mai deține o casă de locuit, tot în Murgeni, neavând trecut niciun autoturism în proprietate. Singurul primar din urbanul vasluian care și-a făcut publică declarația de avere anul acesta este Cristinel Rusu de la Negrești. Acesta și-a publicat documentul pe site-ul primăriei în data de 28 mai 2025, cu o zi înainte de decizia Curții Constituționale. Potrivit declarației de avere, primarul Negreștiului deține un teren intravilan, un apartament și o casă de vacanță, toate în Negrești. Cristinel Rusu mai deține un autoturism, marca Opel Astra, dar și un cont curent în valoare de 49.000 lei. Anul trecut, indemnizația acestuia de primar al Negreștiului a fost de 161.535 lei.

Declarațiile de avere, secretizate de CCR

Curtea Constituțională a declarat, de curând, neconstituționale două prevederi din Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, referitoare la publicarea declarațiilor de avere și interese și la cuprinderea veniturilor soților în aceste documente.

Declarațiile de avere și de interese vor fi obligatorii în continuare, însă ele nu vor mai fi publice și nu vor mai conține date despre veniturile și bunurile deținute de soții funcționarilor publici și demnitarilor. Concret, este vorba de art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: “Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1”. În urma acestei decizii, care este definitivă, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.

De asemenea, a fost declarat neconstituțional și un articol din Legea nr.176/2010 privind publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese. Art. 12 alin (6) prevede: “Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.