Procesul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va continua, probabil, în septembrie, a declarat reprezentanta preşedinţiei ungare a UE, Eniko Gyori, în Parlamentul European. PE a dezbătut marţi raportul privind progresele României şi Bulgariei în procesul de aderare la Schengen, realizat de europarlamentarul portughez Carlos Coelho.
În discursul său, raportorul a lăudat cele două ţări pentru îndeplinirea criteriilor impuse şi a cerut includerea lor iminentă în spaţiul Schengen, ceea ce, din punctul său de vedere, ar garanta securitatea tuturor locuitorilor din spaţiul de liberă circulaţie.
„Cetăţenii Bulgariei şi României trebuie să se poată bucura de aceleaşi drepturi ca alţi cetăţeni din Uniunea Europeană”, a declarat Coelho.
Dezbaterea de marţi a fost aprinsă, iar majoritatea europarlamentarilor au vorbit în favoarea Bulgariei şi României – pledând pentru corectitudine şi împotriva introducerii de condiţii politice adiţionale – aşa cum au făcut state membre precum Franţa şi Germania, relatează Sofia News Agency.
Membrii grupului parlamentar naţionalist şi eurosceptic Europa Libertăţii şi Democraţiei s-au opus aderării celor două ţări, avertizând că această măsură ar intensifica infracţionalitatea transfrontalieră.
Alţi europarlamentari au respins acest discurs drept extremist şi au cerut o aderare rapidă a Bucureştiului şi Sofiei.
În discursul său, Gyori, ministru ungar de externe, a afirmat că, ţinând cont de situaţia actuală, procesul va continua, probabil, în septembrie. „Preşedinţia ungară aşteaptă o evaluare pozitivă din partea Parlamentului European şi Consiliului UE şi depune eforturi pentru a linişti temerile unor state membre”, a declarat ea.
Reprezentanta preşedinţiei ungare a subliniat că România şi Bulgaria au îndeplinit criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen şi că nu mai trebuie introduse criterii politice pentru cele două ţări.
La rândul său, Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular European (PPE), a explicat că „aderarea la spaţiul Schengen nu este un cadou oferit României, ci o recunoaştere a meritelor şi eforturilor sale, aducând de asemenea un plus evident la securitatea frontierelor externe ale Uniunii”.
El a subliniat că „aderarea Romaniei la spaţiul Schengen este un proiect care a implicat eforturi majore din punct de vedere financiar, instituţional şi uman, şi reprezintă unul dintre cele mai importante obiective politice pentru România”, se arată într-un comunicat al PPE.
„România a investit peste un miliard de euro pentru pregătirea aderării. Rezultatele sunt clar pozitive în toate rapoartele de evaluare. Au fost îndeplinite toate condiţiile impuse prin acquis-ul Schengen”, a adăugat europarlamentarul român.
El a dat asigurări că România este pregatită pentru aderarea la Schengen. „România administreaza una dintre cele mai lungi frontiere externe din UE (2070 km) şi a dezvoltat cel mai modern sistem integrat de securizare la standardele impuse de acquis-ul Schengen. Am intensificat relaţiile de parteneriat cu Agenţia FRONTEX. În operaţiunile desfăşurate în Grecia, România este, după Germania, al doilea contribuitor cu echipamente şi resurse umane”, a atras el atenţia.
Marinescu a explicat că Bucureştiul, alături de alţi membri UE, precum Germania şi Olanda, a implementat mecanisme specializate în domeniul imigraţiei şi azilului, pentru a face faţă unui eventual aflux masiv de imigranţi la frontiere. „Sistemul de supraveghere a frontierelor maritime din România a fost dat ca exemplu de bună practică pentru celelalte atate membre”, a amintit el.
În ceea ce priveşte combaterea traficului ilegal, Bucureştiul foloseşte toate metodele moderne de investigare şi culegere de informaţii şi dispune de o aplicaţie care permite atât prelucrarea datelor în SIS 1, cât şi în SIS 2.
Marian-Jean Marinescu a adăugat că „autorităţile au acordat o atenţie deosebită luptei împotriva corupţiei”. „Colaborarea permanentă în cadrul Mecanismului special instituit de Comisia Europeană a condus la rezultate care dovedesc că România are capacitatea instituţionala necesară şi voinţa politică pentru a atinge obiectivele din domeniul justiţiei”, a adăugat el.
Un vot în plenul PE privind raportul lui Coelho urmează să aibă loc miercuri, după care dosarul va fi discutat în consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) din 9-10 iunie.
Financial Times scria luni că perspectivele pentru România şi Bulgaria de a se alătura spaţiului Schengen se diminuează şi ar putea dura câţiva ani, nu câteva luni, până când cele două state vor primi aprobarea din partea tuturor partenerilor lor europeni, încă reticenţi din pricina luptei anticorupţie. Guvernele UE cer şi mai multe îmbunătăţiri în sistemele judiciare ale României şi Bulgariei şi o relansare a luptei lor anticorupţie.
Surse comunitare citate luni de RFI au declarat că la o reuniune a ambasadorilor UE care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, reprezentantul Olandei a spus că există în continuare mari probleme legate de reforma justiţiei în România şi că, prin urmare, Olanda nu crede că România este un „stat de drept”.
La reuniunea respectivă s-a discutat despre poziţia statelor membre privind aderarea Romaniei şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Potrivit informaţiilor obţinute de RFI, în proiectul documentului final al concluziilor se confirmă gradul bun de pregătire tehnică al României şi al Bulgariei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. De asemenea, documentul prevede ca în septembrie miniştrii europeni de interne să se aplece din nou asupra acestui dosar.
Franţa, Germania şi Finlanda, ţări cunoscute pentru atitudinea lor critică faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, nu au ridicat obiecţii asupra formulărilor din proiectul de concluzii. Olanda, în schimb, a fost singura care a indicat că ar putea bloca adoptarea acestui text. Haga nu doreşte ca luna septembrie să fie menţionată drept momentul posibil la care miniştrii vor decide data aderării României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit RFI.
REALITATEA.net
