Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a investigat, din vara anului 2010 până în prezent, un număr convingător de cazuri de corupţie la nivel înalt, dar progresele în lupta contra corupţiei continuă să fie insuficiente, apreciază raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), care urmează a fi publicat la 20 iulie, şi a cărui proiect a fost obţinut de AGERPRES.
Chiar dacă majoritatea proceselor privind corupţia la nivel înalt sunt judecate într-o perioadă de trei ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicaţi demnitari aşteaptă în prezent rezolvarea în instanţă de peste trei ani. Un număr din aceste cazuri au îndeplinit deja termenul de prescripţie în totalitate sau parţial, iar alte câteva cazuri se apropiere de aceste termene limită.
Conform documentului, de la ultima evaluare anuală a Comisiei, România a identificat cauzele tipice ale întârzierilor în cazurile de corupţie la nivel înalt şi a creat un grup de lucru comun pentru a le remerdia. Unele obstacole procedurale importante au fost înlăturate din luna iulie a anului trecut, însă alte probleme legate în special de capacitate, organizare internă şi practică judiciară trebuie abordate în mod eficient.
Mai mult, analizele Comisiei arată că instanţele au tendinţa de a avea o abordare permisivă şi excesiv de precaută la provocările procedurale ridicate de inculpaţi, cum ar fi solicitări de expertize suplimentare, amânarea audierilor sau excepţii procedurale.
Măsuri de bază privind managemntul cazurilor, cum ar fi cea de a oferi prioritate cazurilor importanate sau complexe, nu sunt aplicate în mod obişnuit.
Pentru a-şi îndeplini angajamentele privind lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, România trebuie să adopte măsuri urgente pentru a se asigura că deciziile finale sunt luate rapid în cazurile importante de corupţie la nivel înalt şi că prescripţiile sunt evitate în toate cazurile, se arată în raportul CE.
Rezultatele în lupta împotriva corupţiei depind de voinţa politică şi de angajamentul justiţiei, spun experţii CE. Există câteva exemple pozitive care arată un mod eficient de a trata cazurile de corupţie la nivel înalt în instanţă şi care demonstreză cum pot fi derulate eficient investigaţiile în cazuri complexe prin cooperarea unor autorităţi diferite.
Raportul mai subliniază că un sprijin politic solid pentru lupta împotriva corupţiei din partea Parlamentului este crucial în acest sens. De la ultima evaluare a Comisiei, Parlamentul a votat împotriva investigaţiei privind acuzaţiile de corupţie aduse unui fost ministru şi actual membru al Parlamentului, s-a opus prin veto unei cercetări într-o altă investigaţie în derulare şi a refuzat arestarea preventivă a unui alt membru al Parlamentului, se specifică în raport.
În privinţa luptei împotriva corupţiei, Comisia Europeană recomandă coordonarea politicilor anticorupţie la cel mai înalt nivel şi dezvoltarea unei noi strategeii multianuale puternice pentru a preveni şi sancţiona corupţia în urma recomandărilor unei evaluări independente de impact şi crearea unui grup de monitorizare împreună cu societatea civilă pentru a supraveghea implementarea strategiei.
Comisia mai recomandă României să urmeze cele mai bune practici din alte state membre ale UE, să adopte o nouă lege privind confiscarea extinsă a averii şi întărirea practicii judiciare. România ar trebui de asemenea să demonstreze un set de realizări în urmărirea spălării banilor ca o infracţiune de sine stătătoare.
AGERPRES.ro
