RÃZBUNAREA PRIMARULUI BOROS: Dacã nu votati, vã fac de râs pe Facebook!

PUERIL…Extrem de frustrat pentru cã mai multi consilieri n-au votat asa cum îsi dorea, primarul Boros i-a înfierat pe acestia pe Facebook. În fapt, votul împotriva lui nu s-a datorat ideii acestei hotãtâri, ci faptului cã proiectul a fost supus votului fãrã nicio notã de fundamentare, un amãnunt care i-a scãpat primarului sau persoanei care a întocmit comunicarea pentru retelele sociale, cel mai probabil consiliera Simona Mihãilã! Din aceastã perspectivã, s-ar putea pune întrebarea de ce un angajat al primãriei, plãtit din bani publici, care ar trebui sã fie în serviciul primãriei, este doar în serviciul personal al lui Dumitru Boros!

Proiectul cu probleme se referea la cresterea unei taxe de salubritate pentru persoanele juridice fãrã contract de salubrizare. Conform explicatiilor date de functionarii din primãrie în sedintele pe comisii, aceastã taxã exista, dar a fost majoratã substantial pânã la suma de 1031,5 lei pe tonã. Conform primarului Boros din postarea sa revolutionarã, „de ani de zile, multi agenti economici se sustrag de la a încheia contracte de salubritate (nu plãtesc gunoiul). În lipsa unei metode de constrângere, Primãria Bârlad, din banii pe care dvs îi dati sub forma de impozite si taxe, este nevoitã sã plãteascã în locul lor”. Cum ar veni, solutia primarului a fost majorarea taxei. Problema e cã timp de 5 ani, a existat aceeasi taxã, mai micã în valoare (aproximativ 600 de lei pentru o tonã de gunoi), doar cã nu s-a încasat niciun ban la primãrie. Mai exact, întrebat în sedinta din comisie dacã Primãria a taxat în ultimii ani agentii economici care nu au contract de salubritate, Rãzvan Blaga, seful de serviciu de la Fondul Locativ, a spus cã nu. Se pune logic întrebarea: cum ar salva bugetul Bârladului cresterea unei taxe, care oricum exista, dacã nu a fost aplicatã niciodatã pânã în prezent? Chiar si asa, consilierii s-au arãtat dornici sã voteze pentru aceastã taxã, dar au dorit sã li se arate si o notã de fundamentare prin care sã se arate cum si din ce motive s-a ajuns la acea sumã. Nu e vorba doar de o dorintã personalã, ci de lege, pentru cã atunci când institui o taxã specialã, trebuie sã arãti cum si de ce s-a ajuns la o anumitã valoare. Din pãcate, nici primarul Boros si nici înaltii sau scunzii functionari din primãrie n-au venit cu un rãspuns. În schimb, primarul a venit cu o postare pe facebook ca sã stie consilierii obraznici cine e jupânul în Republica Bârlad.

Postarea lui Boros pe marginea „protejãrii banului public”

„În sedinta de astãzi a Consiliului Local Bârlad, un numãr de 9 consilieri locali au ales sã blocheze o mãsurã esentialã pentru protejarea banului public. Prin votul lor, acestia au hotãrât ca dumneavoastrã – contribuabilii corecti – sã continuati sã plãtiti si în locul celor care refuzã cu bunã stiintã sã îsi achite obligatiile legale. Iatã despre ce este vorba: De ani de zile, multi agenti economici se sustrag de la a încheia contracte de salubritate (nu plãtesc gunoiul). În lipsa unei metode de constrângere, Primãria Bârlad, din banii pe care dvs îi dati sub forma de impozite si taxe, este nevoitã sã plãteascã în locul lor. Numai în ultimii doi ani, am cheltuit de la buget 2 milioane de lei, o sumã cu care am fi putut asfalta strãzi unde localnicii asteaptã de ani de zile. Pentru a pune stop acestei practici incorecte, am propus o solutie simpla: cei care nu au încheiat contracte de salubrizare sã plãteascã o taxã anualã direct la bugetul local.

Este o mãsurã care ar asigura tratament egal pentru toti bârlãdenii

Am putea, astfel, sã directionãm fondurile economisite cãtre investitii în infrastructurã, servicii publice si dezvoltarea orasului. Cu toate acestea, domnii Mircea Leonte (PSD), Marius Iamandi (PUSL), Ana Maria Vintilã (USR), Adriana Toma (FD), Lucian Nechita si Maria Enea (AUR), Traian Petcu si Violeta Dragut (PNL), precum si Bogdan Sârbu, au ales sã apere interesele celor care nu plãtesc, în loc sã se pozitioneze alãturi de majoritatea cetãtenilor care contribuie cu responsabilitate la functionarea orasului. Este regretabil cã, în loc sã sustinã o administratie bazatã pe corectitudine si echitate, acesti alesi locali au preferat sã perpetueze un sistem injust, în care neplata devine o optiune convenabilã, iar bunul simt fiscal este sanctionat. As vrea sã vã mai spun cã am calculat taxa de salubritate propusã, pornind de la suma de 1.031 lei/tonã pe an. Adicã putin peste 1 leu/kg gunoi. Conform regulamentului, agentii economici care au pânã la 5 salariati, plãtesc 50 kg gunoi menajer pe luna/salariat, iar cei cu un nr de 5 -9 angajati, plãtesc 80 kg gunoi pe lunã. Altfel spus, pentru fiecare angajat, persoanele juridice care s-au sustras de la a încheia contracte de salubritate ar fi plãtit între 65 lei si 104 lei /angajat. În aceste conditii, Primãria Bârlad va plãti din taxele dumneavoastrã acesti bani”, a comunicat primarul Boros, la modul tragic si solemn!

„Proiect de hotãrâre fãrã cap si fãrã coadã, lipsit de logicã”

REACTIE…Pentru cã postarea primarului a suscitat interes, un consilier „de la tarã” pe nume celebru Alexandru Curelaru s-a oferit sã-i dea un rãspuns primarului Boros: „Proiect de hotãrâre fãrã cap si fãrã coadã, lipsit de logicã si plin de incompetentã administrativã a aparatului de specialitate! Dacã 700 de firme din 3700 nu au contract, este foarte simplu de a avea un punct de pornire!

1.Se verificã cele 3.000 de contracte existente, rãmân celelalte 700 de firme, care vor fi înstiintate cã au obligatia de a semna un contract conform legii si a HCL cu firma de salubritate, în caz contrar, primãria este obligatã sã aplice sanctiunile prevãzute de lege! Din cele 700 de firme, poate 20-30-100 nici nu mai existã, poate au activitatea suspendatã, nu-i poti impune si-l face dator obligat cãtre primãrie printr-un HCL fãrã o avertizare de conformare la legislatia în vigoare!

2. În fiecare an sau chiar la deschiderea unei societãti, se elibereazã o autorizatie de functionare, o autorizatie pe care o eliberezi conditionând agentul economic sã vinã cu acest contract încheiat între el si firma de salubrizare!
3. Acele metode de calcul/bareme se observã ca sunt fãcute, aprobate pe genunchi doar pentru a culege ceva bani necinstiti la bugetul local! De ce? Simplu, o firmã cu 5 angajati care nu îsi desfãsoarã activitatea la sediu, ce gunoi produce aceasta? Exemplu: societate de constructii, 5 angajati, oamenii muncesc 8 din 12 luni în deplasare strãinãtate sau prin tarã, care este coeficientul de calcul kg gunoi/om? Cum îl produce acesta, îl strânge pe santierele din deplasare si-l aduce înapoi? Aceeasi situatie pentru firmele cu activitate online, pentru firme de transport, pentru societãti comerciale care oferã servicii artistice, dar ce ne facem cu firmele care au doar sediu fictiv în municipiul Bârlad, dar ele functioneazã doar la puncte de lucru în tarã sau strãinãtate?
4. Corect ar fi ca aceste criterii sã fie bine gândite de cãtre ADIV, respectiv UAT, în functie de obiect de activitate, nu poti compara un magazin alimentar cu un salon de cosmeticã, ca si cantitate de deseuri, nu poti compara un magazin de încãltãminte/haine cu un magazin de serigrafie de exemplu, samd!

Cantitatea de gunoi nu poate fi datã neapãrat de numãrul de angajati, la prima vedere pare logic, dar în realitate nu este! Poti avea 10 angajati, din care 2 muncesc la birou si 8 detasati în tarã! Este mult mai usor sã dai o HCL de a pune o taxã în plus pe umerii unora care abia supravietuiesc, decât sã gãsesti solutii reale, logice si în sprijinul agentului economic de a supravietui provocãrilor la care este supus! Felicitãri celor care s-au opus!”, a declarat Alex Curelaru