Recensământ 2022: Județul Vaslui a pierdut un număr de locuitori aproape egal cu al municipiului Huși! Scădere dramatică în toată țara!

MAI PUȚINI… Populația județului Vaslui a scăzut cu 20.799 de persoane față de anul 2011, potrivit datelor oficiale (parțiale) ale INS. Au fost luate în calcul doar persoanele care locuiesc efectiv în județul Vaslui. La nivel național, România a pierdut 1.067.000 de persoane față de 2011 și a scăzut la 19.053.815 de locuitori.

Județul Vaslui avea 395.499 de locuitori în 2011. La recensământul din 2022, populația județului a ajuns la 374.700. Scăderea este drastică. Asta în condițiile în care două orașe din județ, Negrești (aproximativ 8.300) și Murgeni (7100), au împreună o populație mai mică decât numărul care indică scăderea populației în județ. Este ca și când toată populația acestor orașe ar fi dispărut. Situația însă este similară în majoritatea județelor țării, după cum a declarat Teodor Iancu, director executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vaslui. “După cum se observă din analiza rezultatelor publicate de INS, județul Vaslui se încadrează în caracteristica generală de la nivel național: o scădere a populației totale rezidente. Astfel, dacă la recensământul din 2011 populația județului Vaslui era de 395.499 persoane, datele parțiale dezagregate pe județe prezintă că, la momentul de referință al recensământului 2021 (ora „0”zilei de 1 decembrie 2021), în județul Vaslui locuiau efectiv 374.700 persoane (cetățeni români, străini sau apatrizi). Principalii indicatori statistici vor fi diseminați la nivel de județ la finalul acestei luni. Publicarea datelor complete și finale pe fiecare județ în parte va fi făcută începând cu luna mai până la sfârșitul acestui an”, a declarat directorul DJS Vaslui.

Doar trei județe sunt pe plus la numărul de locuitori

Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov, care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava, care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. Populația României a scăzut de la 20.121.641 de locuitori la recensământul din 2011, la 19.053.815 de locuitori la recensământul din 2022. Față de populația rezidentă înregistrată la recensământul precedent, țara noastră a pierdut 1,1 milioane locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin). În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).

Populația îmbătrânește

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu datele recensământului din 2011, remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Deși numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1% (față de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021). Astfel, raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021).

Rezultatele privind etnia, limba maternă și religia

Date privind etnia, limba maternă și religia au fost colectate în funcție de libera declarație a persoanelor recenzate. A fost la latitudinea recenzaților dacă au vrut să își declare etnia, limba maternă sau religia. Din cele 19 milioane de persoane care formează populația rezidentă a României, peste 16.551.000 de persoane și-au declarat limba maternă. Dintre aceștia, pentru 91,6% româna este limba maternă, în timp ce pentru 6,3% este maghiara, pentru 1,2% limba romani, iar pentru 0,2% limba ucraineană.

Când vine vorba de religie, peste 16.397.000 și-au declarat religia de care aparțin. Majoritatea (85,3%) declară apartenența la religia ortodoxă, 4,5% s-au declarat romano-catolici, 3,0% declară că aparțin de religia reformată, iar 2,5% de penticostală. Ponderi mai mici, între 0,4 și 0,8% au înregistrat religii precum cea greco-catolică, cea baptistă, cea adventistă de ziua a șaptea și cea musulmană. S-au declarat „fără religie”, atei sau agnostici 0,9% dintre cei care au răspuns, o creștere față de procentul de 0,2% din 2011. În ceea ce privește etnia, peste 16.568.900 de persoane au oferit răspunsuri. Dintre acestea, 89,3% s-au declarat români, iar 1.002.000 s-au declarat maghiari. Acesta din urmă reprezintă un procent de 6%, adică o scădere față de recensământul trecut, când procentul era de 6,5%. Procentul celor care și-au declarat apartenența la etnia romă a fost de 3,4%, ceea ce reprezintă o creștere ușoară față de procentul de 3,3% înregistrat în 2011. Însă atunci când vine vorba de valori absolute, se observă o scădere a celor care s-au declarat romi, de la 621.600 la 569.500 de persoane.

Numărul persoanelor cu studii medii și superioare, în creștere

A crescut însă nivelul de educație în rândul populației. Peste 43,45% au terminat liceul sau o formă de învățământ postliceală, profesională sau tehnică, față de 37% în urmă cu 10 ani. 16% dintre persoanele rezidente în țară au studii superioare, față de 12% la recensământul din 2011. România numără, în prezent, 143.000 de persoane analfabete, aproximativ jumătate față de acum 10 ani.