Reforma ministrului Cîmpeanu, criticată de profesorii vasluieni. Liderul de sindicat Sorin Țiplea: “un amatorism ieftin”

REACȚIE… Noua reformă a învățământului, anunțată miercuri de ministrul Educației, nu este văzută cu ochi buni la Vaslui. Multe cadre didactice sunt de părere că înlocuirea tezelor cu evaluări standardizate și digitalizate nu va face altceva decât să pună și mai multă presiune pe elevi. “Nu mai este o evaluare făcută la clasă, seamănă mai mult cu un examen, pentru că lucrările sunt evaluate de profesori din alte județe”, a explicat prof. Sorin Țiplea, liderul Uniunii Sindicale „Didactica” Vaslui. De asemenea, acesta este de părere că “ministrul Educației dă dovadă de un amatorism ieftin. Este un om care, din punctul nostru de vedere, nu are ce căuta în fruntea Ministerului Educației. Nu este prima dată când face astfel de anunțuri. În urmă cu vreo lună de zile, ne-a spus că vom trece la trimeste. Acum aflăm că nu mai sunt bune trimestrele și nici semestrele, a venit cu o altă idee: introduce “modulele”. Mulți dintre colegii mei (n.r. cadre didactice din județul Vaslui) au opinii nefavorabile cu privire la aceste schimbări. Și asta pentru că domnul ministru trebuia să prezinte, în primul rând, care sunt rațiunile acestor schimbări: ce se urmărește prin înlocuirea semestrelor cu modulele și a tezelor cu evaluări standardizate? Sunt mai multe întrebări firești la care nu avem răspunsuri”, a mai explicat președintele Uniunii Sindicale „Didactica” Vaslui.

Vă reamintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat miercuri că se lucrează la modificarea structurii anului școlar. Potrivit acestuia, în loc de semestre, vor exista module de predare-învățare-evaluare, cu o durată de șase-opt săptămâni, întrerupte de cinci vacanțe, majoritatea de una-două săptămâni. „Am reușit să ajungem la un consens care este confirmat nu numai de către experții în științele educației din România, ci de către orice expert care are un minimum de noțiune de pedagogie modernă. Este vorba despre nevoia de a alterna module de învățare de 6-7-8 săptămâni cu module de repaus. În așa fel, putem să ne adaptăm pe specificul anului școlar din România”. Astfel, nu se vor mai încheia medii semestriale. „Mediile încheiate la final de semestru nu au avut relevanță. Se va da libertate profesorilor să încheie evaluările pe parcurs”, a precizat ministrul. De asemenea, acesta a anuntat că se ia în calcul înlocuirea tezelor cu evaluări standardizate la începutul si sfârsitul anului scolar. „Voi propune să se renunțe la tezele semestriale. (…) Renunțăm la obligativitatea unor teze care, din păcate, și-au dovedit, și o recunosc, inutilitatea. O recunosc eu, acela care am susținut importanța lor, dar văzând rezultatele am înțeles că, din păcate, nu își mai ating scopul”, a explicat ministrul Educației.

“«Alternarea modulelor de învățare cu module de repaus» este o prostiuță”

În Vaslui, profesorii sunt de părere că anunțul ministrului trebuia să vină la pachet cu rațiunile care au stat la baza schimbărilor din învățământ. “Sunt foarte multe aspecte necunoscute pe care domnul ministru trebuia să le pună la punct înainte de a arunca anunțul în spațiul public. Spre exemplu: ce se înțelege prin “module”, care este rațiunea introducerii lor? Senzația noastră este că aceste “module” nu înseamnă nimic sau că Ministerul Educației reinventează noțiunea de “modul”. Dacă vorbim de un învățământ modular, eu personal îl văd prin gruparea unor materii astfel încât, într-o anumită perioadă de timp, elevul să nu mai facă 17 materii sau 18 materii. Adică, în primele două module din anul școlar face geografie și nu mai face biologie deloc. După ce le finalizează, este examinat, nu așteaptă examinarea de la final de an școlar, adică din vară. Apoi, în următoarele module nu mai face geografie și face biologie. Așa, da, ar avea o logică ceea ce a spus domnul ministru, pentru că una este să înveți pentru a doua zi la cinci materii și alta este să înveți numai la trei materii. Altfel, s-ar putea să ajungem la finalul anului într-o situație dificilă: toată lumea vrea să încheie modulele și se creează un bombardament pe elev la toate materiile. Un alt aspect important: dacă elevul avea o dificultate la finalul primului semestru, să spunem că rămânea corigent, avea o șansă ca în semestrul al doilea să-și repare situația școlară, dar acum, dacă va acumula multe note slabe pe parcursul modulelor, îmi vine greu să cred că, la finalul anului școlar, acea testare îl va ajuta cu ceva. Șansa lui de a se reabilita, în semestrul al doilea, dispare. “Alternarea modulelor de învățare cu module de repaus” – este o prostiuță. De ce spun asta? Haideți să ne gândim: învățământul primar avea și până acum patru vacanțe: în octombrie, de Crăciun, în februarie (între semestre) și vacanța cea de Paște. Deci, de fapt, modificarea îi vizează doar pe elevii de gimnaziu și liceu: vor avea și ei vacanța din octombrie. În rest, nu e o schimbare efectivă”, a spus prof. Sorin Țiplea.

“Nu înțelegem cui stăteau pe creier tezele. De când și până când elevul este specialist în științele educației?”

În opinia liderului de sindicat, înlocuirea tezelor cu evaluări standardizate nu îi va ajuta deloc pe elevi: “nu înțelegem rațiunea pentru care se introduce o singură testare anuală în locul celor două teze semestriale. Seamănă mai mult cu un examen, pentru că evaluarea este făcută de un alt profesor, nu de cel de la clasă. Din punctul meu de vedere, se introduce o altă dimensiune a evaluării. De fapt, nu se ia din presiunea de pe elev, ci se creează o presiune suplimentară. În plus, materia de evaluat este de un an de zile, nu mai este de un semestru, ca la teză. Prin urmare, din această perspectivă, gradul de dificultate este mai ridicat. Nu înțelegem cui stăteau pe creier tezele. Dacă a fost luată în calcul opinia elevilor (n.r. peste 70% dintre elevii care au răspuns unui chestionar lansat de Consiliul Național al Elevilor vor eliminarea tezelor), nu înțelegem de când și până când elevul este specialist în științele educației, ca să spună dacă este sau nu este nevoie de această evaluare sumativă. Ne întreăm și noi: s-au făcut niște studii care să demonstreze inutilitatea tezelor? De ce ar fi mai utilă acea evaluare sumativă de la finalul anului? De ce una la sfârșitul anului și nu aceste două teze? Totodată, mai e ceva ce nu știm: această testare se dă tot cu preponderență la română și la matematică? Dacă cheia era să se elimine tezele la aceste materii, puteau să le elimine pur și simplu, dar logica ar fi, dacă se ajunge într-o astfel de paradigmă, ca testarea de la final de an școlar să fie una mult mai amplă, care să vizeze mai multe materii, pentru că altfel nu am făcut nimic. Spre exemplu, se poate da o testare la matematică și științe, adică o testare care să înglobeze matematică, fizică, chimie și biologie, iar o altă testare la limba română și comunicare, în care să fie incluse și subiecte de limbă străină sau de la alte discipline – geografie, istorie. Dacă se merge pe o astfel de idee, înseamnă că există o rațiune”, a spus prof. Sorin Țiplea.

Cine sunt specialiștii Ministerului Educației?

De asemenea, liderul de sindicat a criticat și afirmația ministrului potrivit căreia s-a ajuns la “un consens care este confirmat nu numai de către experții în științele educației din România, ci de către orice expert care are un minimum de notiune de pedagogie modernă”. “Dacă specialiștii au considerat asta, domnul ministrul trebuia să ne prezinte argumentele specialiștilor, nu să vină și să ne dea anunțul și să ne spună că așa au zis specialiștii. Dar care sunt acei specialiști? Să ne spună cu nume și prenume, ca să vedem și noi că într-adevăr sunt specialiști, să vedem unde și-au făcut studiile… Dacă le-au făcut la Harvard, la Sorbona sau la o altă universitate serioasă, da, poate, îi recunoaștem drept specialiști, dar dacă și le-au făcut la o universitate privată, pe bani, că nu au fost în stare să își facă studiile la o universitate de stat, oare sunt specialiști? Dacă se dorește o reformă, trebuie să ne uităm în toate statele civilizate. Mai întâi se face o pilotare pe un eșantion pentru a vedea cum decurg lucrurile și care sunt neajunsurile, astfel încât să poată fi corectate. La noi, în schimb, se introduc schimbările direct, la scară largă”, a concluzionat prof. Sorin Țiplea.