MÃSURI…Ministrul Sãnãtãtii, Nelu Tãtaru, considerã cã managementul spitalelor de suport COVID trebuie sã depunã efort pentru ca situatia sã revinã la normal.
„Ar trebui sã vorbim de menirea noastrã ca si corp medical, de menirea unei unitãti spitalicesti si oamenii ãstia care au asteptat atâtea luni de zile acasã si acum au revenit, dupã o fricã de COVID, dupã – eu stiu – o reticentã a personalului medical care evita sã intervinã sau sã facã interventii chirurgicale sau sã trateze un pacient non-COVID într-o erã COVID si la un moment dat era poate sustinutã aceastã reticentã a personalului medical, dar în acest moment, în conditiile în care toate lumea cere, inclusiv personalul medical, sã revinã la patologie non-COVID în spitale suport COVID, cred cã, dacã noi ca si minister, ca si INSP, ca si Guvern facem efort, cred cã ar trebui sã se vadã un efort si din partea managementului unitãtii spitalicesti pentru a reveni la o normalitate”, a spus Nelu Tãtaru, vineri, într-o interventie telefonicã la dezbaterea online „Cum va arãta ‘noua normalitate’ în sistemul sanitar”, pe site-ul DC News.
Patologia cronicã a fost limitatã în unitãtile spitalicesti
„Patologia cronicã, odatã cu intrarea în starea de urgentã, a fost limitatã la 50% în unitãtile spitalicesti, precum si interventiile chirurgicale pentru patologie cronicã, iar din a doua perioadã a stãrii de urgentã a fost redusã aproape de zero. Asta a însemnat cã, totusi, orice patologie cronicã care a decompensat s-a putut prezenta la o evaluare, la un control, în spitalele de fazã trei, care erau spitalele judetene si care erau pãstrate pentru patologia non-COVID. Medicul curant era cel care decidea dacã aceastã patologie cronicã era acutizatã, trebuia internatã, dacã decompensa, dacã putea fi temporizatã si reprogramatã”, a spus Nelu Tãtaru.
El a precizat cã, dintre aceste spitale de gradul trei, doar câteva au devenit spitale COVID, fiind „foarte infectate”, restul au rãmas ca unitãti spitalicesti pentru patologie non-COVID.”Odatã trecerea acestei perioade, când am trecut pe o pantã descendentã, au fost mai multe solicitãri ca spitalele care erau de suport COVID sã redevinã pentru patologia non-COVID. Atunci a urmat, la începutul stãrii de alertã, la spitalele non-COVID de fazã trei, reluarea pentru patologia cronicã în totalitate, iar reluarea tinea foarte mult de managementul unitãtii respective si cu evaluarea, la nevoie, a DSP-ului, care reevalua circuitele si urma, dacã ar fi trebuit sã urmeze, o perioadã în care tot ce însemna management programa acesti bolnavi pe specialitãti, pe ore, pe circuite, pentru patologia non-COVID care putea fi spitalizatã în spitalele de suport, se fãcea doar în conditiile în care aceste spitale de suport solicitau evaluarea Directiilor de Sãnãtate Publicã”, a afirmat Nelu Tãtaru. Acesta a precizat cã se evalueazã care este numãrul de pacienti COVID aflati în acel spital, dacã acestia puteau fi dusi cãtre spitalele de fazã 1 sau fazã 2 ori dacã spitalul putea prezenta un pavilion secundar unde se puteau interna aceste cazuri. „În conditiile în care spitalul sau clãdirea principalã putea deveni functionalã pentru patologie non-COVID (…), atunci DSP-ul urmãrea circuitele epidemiologice, reevalua structura, revenind la structura anterioarã si cu circuite separate se putea trata patologie non-COVID, dar doar pentru aceste spitale unde au fost refãcute circuitele si s-au asigurat circuite separate pentru un alt corp secundar care prezenta patologie COVID”, a adãugat Nelu Tãtaru.
