Revenirea lui Dragnea în politică. Ce şanse are partidul fostului lider PSD

Liviu Dragnea a anunţat că şi-a creat partid, pornind astfel pe drumul altor foşti şefi ai PSD. Chiar din numele formaţiunii, Alianţa pentru Patrie, reiese că va avea un mesaj naţionalist şi urmăreşte să rupă din electoratul social-democrat.

Liviu Dragnea, fost preşedinte al PSD în perioada octombrie 2015 – mai 2019, a revenit în spaţiul public prin intermediul unui interviu la televiziunea Realitatea PLUS, unde a lansat numeroase atacuri la adresa lui Klaus Iohannis şi a PSD, a susţinut ideea implicării anumitor şefi de servicii de informaţii în politica românească, însă a vorbit şi de partidul pe care îl va susţine astfel încât să crească şi fie o alternativă la formaţiunea condusă de Marcel Ciolacu. „Nu este un partid naţionalist, nu este un partid radical, nu este un partid xenofob, nu este un partid anti-european sau anti-atlantic. Dimpotrivă”, a declarat Dragnea, care nu a dat date concrete despre Alianţa pentru Patrie, formaţiune de a cărei înfiinţare s-a ocupat Codrin Ştefănescu (fost secretar general adjunct al PSD). Prin mesajele sale, Liviu Dragnea a lăsat de înţeles că va fi promovat un discurs privind importanţa economiei româneşti, a firmelor autohtone, a valorilor creştine şi a autonomiei liderilor politici. Aşadar, mesaje cu tentă naţionalistă. Mai mult, fostul lider social-democrat a condamnat jocurile de culise ale aşa-zisului „stat paralel”. De altfel, despre fostul său partid, Dragnea a afirmat tranşant: „PSD este predat total lui Iohannis de actuala conducere”.

Eşecurile PSRO şi Pro România

Nu ar fi pentru prima dată când un fost preşedinte al PSD îşi face partid sau sprijină o altă formaţiune politică. De exemplu, Mircea Geoană a fondat Partidul Social Românesc (PSRO), formaţiunea care la singurele alegeri la care a participat, localele din 2016, a obţinut aproximativ 90.000 de voturi la nivel naţional. La parlamentare nici nu s-a mai înscris în cursă. Un al doilea exemplu este Pro România, formaţiune condusă de Victor Ponta. Pro România a reuşit să obţină un scor bun, adică să câştige două mandate de europarlamentar, în mai 2019, când alături de Ponta erau mai mulţi lideri din PSD, printre care Mihai Tudose şi Ion Mocioalcă. Odată cu plecarea acestora, Pro România nu a reuşit să facă pragul parlamentar de 5% şi a ratat legislativul. De altfel, şi reacţia PSD a fost rezervată, fiind atrasă atenţia că au mai plecat şi alţi foşti preşedinţi, iar acum în Parlament nu se mai regăsesc nici ei, nici partidele lor. Spre deosebire de Geoană şi Ponta, Dragnea se confruntă şi cu problema efectelor condamnării sale. Timp de trei ani de la terminarea pedepsei sale, adică din toamna lui 2022, Dragnea nu are dreptul să candideze pentru o funcţie publică sau să fie numit într-o instituţie a statului, dar nici să ocupe o poziţie de conducere similară celei pe care o avea în momentul săvârşirii faptelor ce au dus la condamnarea sa (adică şef de organizaţie politică – PSD Teleorman).

Citeste mai mult: adev.ro/qzrl39