Vasluienii au dat o lectie guvernantilor
Într-o zonã sãracã, cu multe probleme sociale si economice, cum este Vasluiul, în care proiectele europene nu sunt duse mai niciodatã la bun sfârsit, locuitorii judetului dau o lectie de civism si de implicare, tuturor guvernelor care au condus România în ultimii 20 de ani. În douã zile de la lansarea programului „Casa verde”, program finantat din fonduri europene, sute de vasluieni s-au mobilizat si au depus dosare la Agentia Judeteanã de Protectia Mediului. Practic, ieri, la prânz, fondurile destinate judetului Vaslui s-au epuizat, iar dosarele nu mai sunt primite, pentru cã… nu mai sunt bani! S-au epuizat, în mai putin de douã zile, aproape 1,2 milioane lei, adicã în jur de 300.000 de euro, bani cu care familiile declarate eligibile îsi vor asigura independenta energeticã. La Muntenii de Jos, Gheorghe Cotaie si-a montat panouri solare pe casã, încã din 2011, tot pe baza programului finantat de Agentia de Mediu. Este foarte multumit de investitie, iar dupã cinci ani poate spune cã a fãcut economii foarte mari. „De la 1 aprilie si pânã la 1 noiembrie am apã caldã în bucãtãrie si baie, cu cheltuieli minime. Nu plãtesc decât apa pe care o consum, din reteaua de apã a comunei, atât. În rest, apa caldã pentru familie ne vine de la aceste panouri solare”, explicã Cotaie. Mai trebuie spus cã anul 2011 a fost ultimul în care s-a derulat programul „Casa verde”, deschiderea noii etape de finantare fiind foarte asteptatã de multi proprietari de case din judetul Vaslui.
Pentru un numãr de 196 de familii din judet, programul „Casa verde” este un ajutor de nepretuit. Dupã ce, în prima zi, pe 10 octombrie, s-a primit un numãr record de dosare, în jur de 150, ieri s-au mai primit încã 46 de dosare, dupã care conducerea APM Vaslui a spus „Stop joc!”, pentru cã s-au epuizat fondurile europene. S-a cheltuit, în mai putin de 36 de ore, suma de 1,2 milioane lei, bani cu care 196 de proprietari de case îsi vor cumpãra panouri solare, pentru a-si asigura independenta energeticã. „Nu mai sunt bani, s-au cheltuit foarte repede sumele alocate judetului Vaslui, ceea ce ne bucurã. Oamenii sunt interesati de energia verde, iar modul în care s-au comportat, stând la rând ore în sir, fãrã certuri sau scandaluri, le face cinste. Nu mai putem primi dosare, decât în cazul cã vom fi anuntati cã se suplimenteazã fondurile”, a spus Mãdãlina Nistor, directorul Agentiei de Protectia Mediului. Într-adevãr, ca pe vremea comunismului, vasluienii au stat peste noapte la cozi, în liniste, cu bonuri de ordine si fãrã sã treacã peste cei aflati deja la rând, în timp ce în multe judete s-a ajuns la interventia Politiei si a Jandarmeriei. „Nu au fost probleme, oamenii au stat linistiti la coadã, în timpul noptii, cum se întâmpla pe vremea comunismului, la butelii sau la lapte. De data asta, vasluienii au stat la coadã pentru a achizitiona echipamente care sã le asigure independenta energeticã, pentru facturi mai mici la energie electricã sau gaze”, a spus o vasluiancã, dupã o noapte de asteptare în fata APM Vaslui. Într-o perioadã în care guvernantii se acuzã cã nu sunt consumate si investite fondurile europene – desi România plãteste din greu pentru fiecare euro care ne vine de la UE! – iatã cã aproape 200 de vasluieni dau o lectie de implicare si aratã cã, atunci când existã interes, poti atrage fonduri comunitare de care fiecare dintre ei au mare nevoie.
Locuitorii din Muntenii de Jos sunt multumiti de investitiile europene, la cinci ani de la implementarea proiectului
În 2011, s-a lansat cu destul succes programul „Casa Verde” (de atunci si pânã acum, Ministerul Mediului nu a mai avut bani pentru acest program european, n.r.). Atunci, toti cei care doreau sã-si cumpere panouri solare – ca si acum – mergeau la APM cu un dosar complet al casei în care doreau sã facã investitia, deschideau conturi la bãnci si cãutau firme care sã aducã si sã monteze aceste panouri solare. Gheorghe Cotaie, din Muntenii de Jos, a fost printre primii din comunã care a sesizat oportunitatea de la Mediu. „Am spus la multã lume de aici, din Munteni, sã meargã sã depunã dosare la APM. Cam opt-zece familii m-au ascultat si au mers la Mediu, au depus dosare, fiind considerati eligibili, astfel cã si-au montat panouri solare”, explicã locuitorul din apropierea Vasluiului. Sansa celor din Muntenii de Jos a fost cã un grup de firme din Iasi le-au fãcut oferte, pornind de la întocmirea documentatiilor, montarea panourilor solare si pornirea instalatiilor de apã caldã în case, si pânã la decontarea sumelor primite de la Mediu. „A fost usor. Dupã ce Agentia de Mediu ne-a anuntat cã am fost declarati eligibili, a venit un grup de firme din Iasi, care ne-a fãcut toatã treaba. În prima zi, am mers la bancã si am deschis un cont pe numele meu, plus cã am semnat documentele pentru montarea panourilor, în a doua zi au fost montate echipamentele si s-au fãcut probele în casã la apã caldã, iar în a treia zi am mers la bancã si am semnat documentele pentru decontare în dreptul firmelor, la bancã. A fost extrem de usor. În trei zile aveam montate panourile solare, se dãduserã drumul la bani cãtre firmele care le-au montat, iar noi aveam apã caldã în casã, fãrã nicio cheltuialã în plus. A fost fantastic”, spune Cotaie. Instalatia montatã pe casa acestuia a costat 6.000 de lei, iar familia Cotaie s-a trezit cu apã caldã la robinetele de la bucãtãrie si în baie, pentru care nu trebuia sã achite nimic, decât facturile la apã, adicã 3 lei/mc. Atât si nimic mai mult. Omul spune cã are un boiler în casã, pe care îl folosea pe bazã de energie electricã, iar facturile erau destul de mari. Dupã montarea panourilor solare, de la 1 aprilie si pânã la 1 noiembrie – perioadã socotitã drept foarte bunã pentru folosirea acestor echipamente – nu plãteste decât 15 lei pe lunã, pentru apa care vine de la sistemul centralizat. „E foarte bine cu aceste panouri, mare economie se face. Dacã stai la tarã si trebuie sã pregãtesti mâncare caldã pentru animale, nu te costã nimic, apa este încãlzitã de la soare. Pentru baie, nu mai pornim boilerul pe bazã de curent electric, vine apa fierbinte de la soare si ne asigurã tot confortul, la fel si la bucãtãrie. Iatã, de exemplu, acum am apã caldã în boiler de aproape douã zile, nu este nevoie sã pornesc centrala pe lemne sau boilerul. Mare economie, sfãtuiesc pe toti sã acceseze acest program”, spune Gheorghe Cotaie. Fatã de acum cinci ani, s-au schimbat unele conditii de acordare a fondurilor europene. Dacã, atunci, maximul era de 6.000 de lei – instalatie montatã de Cotaie, cu panouri si retea de distributie în casã – acum se acordã pânã la 8.000 de lei, în care se monteazã si pompe pentru a distribui apa caldã în toatã casa. Cuantumul finantãrii pentru campania din acest an variazã în functie de tipul instalatiei: pânã în 3.000 lei – pentru instalarea panourilor solare nepresurizate, pânã în 6.000 lei – pentru instalarea panourilor presurizate si pânã în 8.000 lei – pentru instalarea pompelor de cãldurã, exclusiv pompele de cãldurã aer-aer.
Prima zi a fost un succes total, recunoaste Administratia Fondului de Mediu
Aproape 3.800 de dosare au fost depuse în cadrul Programului „Casa Verde Clasic”, la o zi de la lansare, cele mai multe fiind înregistrate în judetul Prahova, iar cele mai putine în judetul Brãila, potrivit statisticii publicate de Administratia Fondului pentru Mediu (AFM). De asemenea, Ministerul Mediului, Apelor si Pãdurilor (MMAP) a precizat, într-un comunicat transmis marti AGERPRES, cã în prima zi a perioadei de depunere a dosarelor de finantare pentru persoane fizice în Programul „Casa Verde Clasic 2016”, valoarea dosarelor depuse este de aproximativ 22,6 milioane lei, ceea ce reprezintã 37,65% din totalul bugetului de 60 de milioane de lei pentru persoanele fizice. Astfel, solicitantii mai aveau la dispozitie – la nivel national – 37,4 milioane de lei, sumã care va fi disponibilã pânã la epuizare, sau pânã la finalul perioadei de depunere a dosarelor de finantare, respectiv 24 octombrie. Conform datelor AFM, la nivel national, din totalul celor 3.748 de dosare depuse la agentiile teritoriale de mediu, cele mai multe (201) au fost consemnate în judetul Prahova, urmat de judetele Neamt (169) si Mures (140). De asemenea, peste 100 de dosare înregistrate s-au consemnat în Municipiul Bucuresti, precum si în judetele Arges, Bacãu, Botosani, Dâmbovita, Harghita, Mehedinti, Olt, Sãlaj, Suceava si Vaslui.
