De ce au început sã dea nãvalã ambasadorii la Vaslui?
ASALTATI În ultimii 20 de ani, ambasadorii statelor europene n-au auzit si n-au cãlcat niciunul în judetul Vaslui. Brusc, nu mai putin de cinci ambasadori au poposit pe meleagurile lui Stefan cel Mare. Oficial, au venit pentru a propune o colaborare „economicã”. Neoficial, interesele amsasadorilor sunt mai mult decât evidente. Peste câteva luni, adicã din ianuarie 2014, terenurile agricole vor putea fi cumpãrate de membrii statelor din UE. Si dacã, deodatã pe ambasadori i-a cuprins mila de sãrãcia vasluienilor asta nu poate decât sã ne surprindã! Mult mai credibil e faptul cã excelentele lor au venit sã prospecteze piata terenurilor agricole. N-ar fi corect din partea excelentelor sã ne spunã asta de la început, în loc sã ne „abureascã” elegant cu colaborãrile pe partea economicã?
Este un lucru bun cã oficiali din tãri europene care reprezintã statele lor la Bucuresti, îsi fac timp sã treacã pe la Vaslui. De fiecare datã, autoritãtile vasluiene anuntã cu sperantã asemenea vizite, gândind cã amasadorii vor veni apoi cu cohorte de investitori, ca sã ne scape de somaj si sãrãcie. Nu s-a întâmplat asta niciodatã, însã speranta moarte ultima! Pande Lazarevski, ambasadorul Macedoniei, a venit în luna aprilie si s-a declarat interesat e mediul economic local. Ba chiar a fãcut si o propunere: „Cred cã ambele tãri au de împãrtãsi una alteia, chestiuni importante în domeniul economic, asa cã vã propun de pe acum sã avem în toamnã o nouã întâlnire, la care sã participe toate cele sase judete din regiune, un business forum”, a declarat ambasadorul Pande Lazarevski, care însã a avut ghinionul sã vinã în judet chiar în ziua în care toatã suflarea conducerii judetului, era la Bucuresti, la Congresul PSD. În mai, ambasadorul Cehiei, Jiri Sitler, a venit la Vaslui, la invitatia Primãriei, care i-a prezentat obiectivul ce urmeazã sã fie realizat în parteneriat cu douã firme din Cehia. Ambasadorul Sitler a sãdit si-un copãcel pe pãmânt vasluian, lãudând parcul local, despre care a spus cã l-a impresionat. N-a trecut luna mai si un alt ambasador important a venit la Vaslui: Ulla Vaisto, ambasadoarea Finlandei. Aceasta a venit la invitatia Anei Birchall. Evident, pe lângã încântarea cã strãini de vazã vin sã vadã Vasluiul asa cum e, dincolo de orice etichetãri, rãmâne întrebarea: cum de a devenit judetul nostru atât de interesant, brusc, pentru reprezentatii atâtor tãri?! Pe lângã cei prezentati, s-au mai perindat prin judet si ambasadorul Suediei si cel al Belgiei! Pânã la sfârsitul anului, mai sunt asteptati încã vreo zece ambasadori dornici de cooperare!
Au pus ochii pe ogoarele moldovenilor!
Unii speculeazã deja cã între semnalul de alarmã tras recent de deputatul Toader Dima si „nãvala” strãinilor ar fi o legãturã! Deputatul Dima spunea cã „Începând de anul viitor, conform unui capitol negociat înainte de aderarea României la Uniunea Europeanã, se liberalizeazã piata terenurilor agricole, în sensul cã si strãinii vor avea dreptul sã achizitioneze pãmânt”. Se crede cã periplul pe care reprezentatii acestor tãri îl fac în zona Moldovei, ar avea si rostul unei documentãri asupra unor asemenea oportunitãti. Problema este cã dacã, într-adevãr, strãinii au pus ochii pe ogoarele vasluienilor, unii nu prea sunt deloc de acord: ” „Ca deputat al judetului Vaslui, membru al comisiei pentru agriculturã a Camerei Deputatilor, cu atât mai mult cu cât sunt fermier de profesie si am sustinut necesitatea dezvoltãrii agriculturii românesti pe baze moderne, agriculturã care sã fie fãcutã de români, pe baza experientei avute, cu fortã de muncã si mijloace proprii, mã voi bate pentru ca pãmântul sã rãmânã al nostru, al celor ai cãror strãmosi si-au vãrsat în nenumãrate rânduri sângele în numele independentei si neatârnãrii neamului”, a promis Toader Dima, decanul de vârstã al parlamentarilor vasluieni.
România, generoasã!
Si dacã România e generoasã cu propriile terenuri, dându-le strãinilor prilejul sã ia cât si cum vor din pãmântul tãrii, altã state, mai exigente si, de ce nu, mai chibzuite, tin din greu în fata acestei cerinte a UE. Germania, Polonia si Franta, de pildã, au creat un cadrul legislativ de care nu prea se poate trece, de cãtre strãinii care vor sã le cumpere pãmântul. Ungaria este o altã tarã reticentã în privinta acestei cerinte, amânând pânã în 2017 luarea unei decizii. Motivatia ar fi aceea cã fermierii locali nu pot face fatã, deocamdatã, celor europeni. Doar Guvernul României crede, însã, cã suntem competitivi asa cã deschid poarta strãinilor cu generozitate. Sã sperãm cã Ana Birchall, parlamentar de Vaslui si consilier al premierului (asa cum ne-a asigurat), îi va spune lui Victor Ponta cã ar trebui amânatã liberalizarea terenurilor si în România!
