spot_img
spot_img
21.7 C
Vaslui
26-iul.-2025

Sãptãmâna de lucru s-ar putea scurta la 4 zile pentru anumite categorii de angajati

- Advertisement -

PROPUNERE…O propunere legislativã de modificare a Codului muncii, depusã la Senat, prevede stabilirea unui numãr de patru zile lucrãtoare a câte zece ore pe zi. Propunerea legislativã, semnatã de senatorii PNL si USR , prevede ca repartizarea timpului de lucru de 40 de ore/sãptãmânã sã fie stabilitã prin contractul dintre angajat si angajator.

De aceastã propunere sunt vizati salariatii cu normã întreagã, în cazul cãrora programul de muncã actual este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe sãptãmânã. Astfel, în cazul în care angajatorul va fi de acord, angajatii vor putea avea trei zile libere pe sãptãmânã, urmând ca în cele patru zile lucrãtoare sã petreacã zece ore la locul de muncã. „Pentru salariatii angajati cu normã întreagã, durata normalã a timpului de muncã este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe sãptãmânã. Aceastã normã a timpului de muncã se stabileste cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene, în functie de raportul contractual dintre angajat si angajator. Ea poate fi si de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe sãptãmânã. Repartizarea timpului de muncã în cadrul sãptãmânii este, de regulã, uniformã, de 8 ore/zi, timp de 5 zile, cu douã zile de repaus. Aceastã repartizare a timpului de muncã se stabileste de comun acord între angajator si angajat, si poate fi de 10 ore/zi, timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/8d/CE a Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene”, se aratã în propunerea legislativã initiatã de un grup de senatori PNL si USR.

Ce avantaje aduce noua modificare

O serie de precizãri în acest sens au fost fãcute de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu. Acesta a mentionat care sunt avantajele unei astfel de modificãri pentru angajatori. El a explicat cã în acele locuri unde munca de 40 de ore poate fi efectuatã în patru zile înseamnã o economie de costuri logistice pentru a cincea zi a sãptãmânii. Totodatã, el a mai adãugat cã existã mai multe categorii care ar fi interesate de o astfel de modificare. „Informatiile pe care le-am primit din mediul de afaceri merg pe ideea cã existã anumite business-uri în care activitatea necesitã o activitate de timp si muncã poate fi efectuatã în 40 de ore pentru 4 zile, ceea ce înseamnã o economie de costuri logistice pentru a 5-a zi a sãptãmânii. Existã cel putin douã tipuri de categorii interesate la perechea angajator-angajat în IT, comunicare, creatie. A doua categorie este acolo unde nici în 5 zile nu poti sã acoperi o activitate sãptãmânalã si atunci poti sã mergi pe varianta cu 2 salariati într-o sãptãmânã, cum ar fi pe o zonã de HORECA unde este o activitate full-time sau în alte locuri unde existã o activitate continuã si unde poti sã ai un angajat care sã lucreze luni, marti, miercuri, joi si altul vineri, sâmbãtã, duminicã”, a explicat Fenechiu, miercuri, la Senat. Urmãtorul pas este ca propunerea legislativã sã fie dezbãtutã în Senat.

Românii si bulgarii, europenii cu cele mai multe ore de muncã

Odatã cu declansarea pandemiei, tot mai multe companii mari au transferat munca în online, sau telemunca. Ulterior s-a constatat cã angajatii ar da mai mult randament dacã ar lucra mai putin, media fiind undeva la 4 zile lucrãtoare. Sãptãmâna de lucru de patru zile a devenit o schimbare foarte discutatã si doritã în special de populatia din nordul Europei. Chiar si gigantul tehnologic Microsoft a încercat aceastã initiativã în biroul sãu din Japonia si a constatat cã productivitatea a crescut cu 40%. În Islanda, o tarã cu o populatie cât un judet mai mare de la noi, au fost publicate rezultatele unui test fãcut între 2015 si 2019, pe 2.500 de angajati, care au stat mai putin la lucru, adicã 4 zile pe sãptãmânã. Oamenii au avut aceleasi îndatoriri de serviciu si acelasi salariu, iar rezultatul a fost de un real succes: productivitatea muncii s-a îmbunãtãtit. Majoritatea angajatilor islandezi au optat deja sã lucreze cu program mai scurt. Modelul spre care migreazã islandezii acum se încadreazã chiar în media Uniunii Europene, de 35 de ore lucrate pe sãptãmânã. La noi, se lucreazã în medie 40 de ore. Suntem singurii din UE în aceastã situatie, urmati îndeaproape de bulgari, în vreme ce olandezii, de pildã, muncesc cam 30 de ore sãptãmânal. Si în Spania se fac acum teste pe 200 de firme ai cãror angajati lucreazã 32 de ore pe sãptãmânã. Dacã rezultatele vor fi bune, programul redus de lucru ar putea deveni regulã.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.