spot_imgspot_img
11.2 C
Vaslui
29-mart.-2024

Sãptãmâna prevenirii criminalitãtii: violenta în familie

- Advertisement -

ACTIVITATE…Pentru informarea populatiei cu privire la mãsurile pe care trebuie sã le cunoascã si sã le adopte pentru prevenirea acestui tip de violenta, politistii au discutat cu elevi de la unitãti de învãtãmânt din municipiile Vaslui, Bârlad si Husi (Liceul „Stefan Procopiu”, Liceul „Ion Mincu”, Liceul cu Program Sportiv, Scoala Gimnazialã Gura Bustei, Scoala Gimnazialã Brodoc), precum si cu personalul de la societãti comerciale cu profil confectii din municipiile Bârlad si Husi. În cadrul activitãtilor politistii au adresat sfaturi pentru prevenirea violentei intrafamiliale si au oferit informatii privind instituirea ordinului de protectie în scopul înlãturãrii stãrii de pericol pentru orice persoanã a cãrei viatã, integritate fizicã, psihicã ori libertate este pusã în pericol printr-un act de violentã din partea unui membru al familiei. Ordinul de protectie se emite de cãtre instanta de judecatã, respectiv judecãtoria de pe raza teritorialã în care îsi are domiciliul sau resedinta victima violentei domestice. Poate solicita instituirea ordinului de protectie orice persoanã a cãrei viatã, integritate fizicã sau psihicã ori libertate este pusã în pericol printr-un act de violentã din partea unui membru al familiei. Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusã de victimã personal sau prin reprezentant legal. De asemenea, cererea poate fi introdusã în numele victimei si de procuror sau de reprezentantul autoritãtii sau structurii competente, la nivelul unitãtii administrativ-teritoriale, cu atributii în materia protectiei victimelor violentei în familie sau de reprezentantul oricãruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii si combaterii violentei în familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei. La cerere, persoanei care solicitã ordinul de protectie i se poate acorda asistentã sau reprezentare prin avocat.

Ce este ordinul de protectie

Ordinul de protectie are caracter provizoriu, fãrã a putea depãsi 6 luni de la emiterea sa, dupã acest termen putându-se solicita instituirea unui nou ordin de protectie. Prin ordinul de protectie instanta de judecatã poate institui  una sau mai multe mãsuri, obligatii sau interdictii:  evacuarea temporarã a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate, reintegrarea victimei si, dupã caz, a copiilor, în locuinta familiei, limitarea dreptului de folosintã pentru agresor numai asupra unei pãrti a locuintei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajata încât agresorul sa nu vina in contact cu victima. Obligarea agresorului la pãstrarea unei distante minime determinate fatã de victima, fatã de copiii acesteia sau fatã de alte rude ale acesteia ori fatã de resedinta, locul de munca sau unitatea de învãtãmânt a persoanei protejate, interdictia pentru agresor de a se deplasa în anumite localitãti sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeazã sau le viziteazã periodic, interzicerea oricãrui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima, obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute, încredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Mituri despre violentã

Nu este ceva grav, e doar o ciondãnealã! Existã o diferentã clarã între ceartã si violentã: în timp ce în ceartã oricare din cei doi pot “cîstiga”, în cazul violentei va cîstiga întotdeauna cel mai puternic. Violenta se întâmplã numai în familiile sãrace sau cu nivel scãzut de educatie! Toate cercetãrile aratã cã frecventa si gradul de manifestare a violentei nu depind nici de situatia materialã si socialã, nici de educatie. Violenta se manifestã si în familiile considerate “bune”. Violenta domesticã este o problema personalã, nimeni nu ar trebui sã se amestece! Rezolvarea problemelor prin violentã este un model care se transmite si la copii care, când vor deveni adulti, vor deveni fie victime, fie agresori, in plus violenta domesticã nu afecteazã nu numai membrii familiei, ci si rudele si apropiatii lor, deci întreaga comunitate. Femeile provoacã violenta si o meritã! Violenta nu este o solutie pentru rezolvarea problemelor! Bãrbatii nu au nici un drept sã loveascã o femeie sau s-o abuzeze în vreun alt fel, indiferent de motiv. De fapt, femeilor le place sã trãiascã în aceste relatii violente, altfel ar pleca! Sunt foarte multe alte explicatii si motive pentru care femeile nu îsi pãrãsesc partenerul (lipsa mijloacelor financiare, rusinea, frica, copiii, etc.) Bãrbatii violenti sunt asa pentru cã au fost abuzati/maltratati în copilãrie ori provin din familii violente. Desi unii bãrbatii violenti au suferit abuzuri în copilãrie, nu toti, devenind adulti, ajung abuzatori. Bãrbatii abuzeazã femeile pentru cã nu cunosc alt mod de a-si exprima emotiile. Realitatea infirmã aceasta idee, printre altele cu insãsi comportamentul abuzatorului din asa-zisa „fazã de miere”, care urmeazã de obicei episodului de violentã. In aceastã perioadã, bãrbatul regretã si cere iertare, promitîndu-i partenerei cã nu se va mai întâmpla, îi face daruri si diverse atentii cu care sã o convingã de bunele lui intentii. Alcoolul, stressul si bolile psihice sunt principalele cauze ale violentei domestice. Realitatea aratã cã nu în toate cazurile de violentã agresorul suferã de boli psihice sau este sub influenta alcoolului. Uneori, acesta consumã alcool dupã agresiune, ca sã “uite de supãrare”. Violenta se va opri odatã si-odatã! Odatã ciclul violentei pornit, studiile au arãtat ca sunt realmente foarte putine sanse ca acesta sã se opreascã. Dacã agresorul nu-si doreste cu adevãrat sã-si rezolve problemele, victima trebuie sã înteleagã cã ea nu îi poate rezolva problemele si cã, dacã amânî prea mult iesirea din mediul violent, va fi prea târziu. Chiar dacã partenerul este violent, copiii au nevoie de un tatã. Într-o relatie violentã nu are de suferit numai femeia, ci si copiii. În majoritatea cazurilor copiii vor avea mai multe probleme (devin violenti, fug de acasã, renuntã la scoalã, se simt vinovati cã pãrintii lor nu se înteleg) decât cei care cresc fãrã tatã. Bãrbatii devin violenti când îsi pierd cumpãtul. Aceasta nu explicã numeroasele cazuri în care femeile au fost bãtute cu cruzime ore sau zile în sir, nici situatiile în care bãrbatul vine acasã hotãrât deja sã-si batã partenera (când “cautã nod în papurã”).

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.