La 14 octombrie, in fiecare an, Biserica Ortodoxa de pretutindeni praznuieste pe Sfanta Cuvioasa Parascheva. In chip deosebit ea este cinstita in Moldova, intrucat de 350 de ani moastele ei se gasesc la Iasi. Este cunoscuta in popor si sub numele de “Sfanta Vineri” sau “Vinerea Mare”. Putini dintre pelerinii care vin la Iasi sa se inchine la moastele Sfintei Parascheva stiu ca vesmintele sale poarta o broderie speciala. Preotii spun ca moastele sunt imbracate dupa ritualuri bisericesti, la care iau parte doar preoti ai Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Insa si mai putini crestini stiu ca Sfanta Parascheva poarta si un blestem.
VIATA SFINTEI PARASCHEVA A trait in secolul al XI-lea si s-a nascut in orasul Epivat (Epibatos), situat la malul Marii Marmara, in Tracia, intr-o familie de proprietari de pamant bogati. Inca de tanara, Parascheva a decis sa duca o viata austera, in spiritul religiei, chiar daca parintii ei s-au opus. Dintr-un gest de nesfarsita marinimie, Cuvioasa Parascheva si-a dat toate hainele sale pretioase oamenilor saraci din Constantinopol si s-a retras la manastirea Maicii Domnului din polisul grecesc Heracleea Pontis. {i-a petrecut aici cinci ani, dupa care, in urma unei viziuni pe care a avut-o, a decis sa se indrepte catre Tara Sfanta. Urmand sfaturile din viziunile sale, Cuvioasa Parascheva viziteaza Ierusalimul, apoi poposeste o vreme la o manastire din desertul Iordanului. Pe cand avea doar 25 de ani, se intoarce la Constantinopol si se stabileste in biserica Sfintilor Apostoli din satul Katikratia, unde-si petrece ultimii doi ani din viata. La 27 de ani, Cuvioasa Parascheva trece in nefiinta.
Moastele Sfintei Parascheva
Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost plimbate de-a lungul secolelor in biserici din diferite regiuni. In 1238, ramasitele sunt mutate din Katikratia la Veliko Tarnovo, in Bulgaria. Au ajuns apoi la Belgrad, in 1393, unde au stat aproximativ 200 de ani. Dupa cucerirea Belgradului de catre Imperiul Otoman, moastele au fost aduse la Constantinopol, iar in 1641 au ajuns in Romania, la Iasi, la Biserica Sfintii Trei Ierarhi. In 1889, ramasitele Sfintei Parascheva sunt mutate de la Biserica Sfintii Trei Ierarhi la catedrala Mitropolitana din Iasi, unde au ramas pana in zilele noastre.
Mitul despre vesminte si blestem
Putini dintre pelerinii care vin la Iasi sa se inchine la moastele Sfintei Parascheva stiu ca vesmintele sale poarta o broderie speciala. Preotii spun ca moastele sunt imbracate dupa ritualuri bisericesti, la care iau parte doar preoti ai Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Insa si mai putini crestini stiu ca Sfanta Parascheva poarta si un blestem, ce dateaza din 1641. Hainele Sfintei Cuvioase Parascheva se fac dupa un ritual special, in atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii tin post si fac rugaciune inainte de a incepe sa le lucreze, spun preotii de la Mitropolia Moldovei si Bucovinei. Vesmintele ocrotitoarei Moldovei sunt schimbate de cinci ori pe an si sunt daruite de Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva. Ritualul dupa care sunt schimbate vesmintele este unul sacru, la care participa doar cativa preoti ai Mitropoliei. Preotii spun ca Sfanta Parascheva mai poarta niste vesminte care nu se dau jos niciodata. Acestea au un sigiliu ce are inscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu si al Mitropolitului Varlaam, care suna astfel: “blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva”.