Născut cu paralizie cerebrală şi infirmităţi fizice grave, bărbatul din satul Ciuşlea a rămas fără pensie de handicap din 2011 pentru că nu a putut să se teleporteze la comisia de expertizare a persoanelor cu handicap de la Focşani u drama omului s-a agravat în 2011, atunci când s-au analizat certificatele de handicap emise pe ochi frumoşi unor oameni care nu erau chiar atât de handicapaţi precum scria prin certificate u autorităţile au fost sesizate ieri de Ziarul de Vrancea cu privire la acest caz disperat
Un bărbat de 44 de ani din satul Ciuşlea, comuna Garoafa, care suferă de retard mental şi care are infirmităţi fizice grave, trăieşte de ani de zile fără nicio sursă de venit pentru că nimeni nu a găsit de cuviinţă să tragă de mânecă autorităţile locale şi judeţene cu privire la situaţia sa. Din 2011, când legislaţia care guvernează drepturile persoanelor cu handicap s-a modificat, iar mii de certificate au fost reanalizate, lui Dumitru Olaru i s-a sistat unica sursă de venit care i se cuvenea pentru handicapul grav de care suferă din naştere. După ce mama i s-a prăpădit, bărbatul a rămas în grija unui frate, care a fost prins cu greutăţile vieţii şi nu a reuşit să ducă de unul singur până la capăt greoaia procedură birocratică prin care nefericitul său frate trebuia reevaluat din punct de vedere medical, prin cabinetele de la Focşani. Cum nici primăria din comuna Garoafa, nici medicul de familie, nici preotul din sat nu au mişcat vreun deget pentru a ajuta această biată fiinţă, o vecină inimoasă a luat iniţiativa de a sesiza redacţia noastră.
„E o crimă ce se întâmplă cu acest om”
Dumitru Olaru s-a născut cu o tetrapareză spastică pe fond encefalopatic. Paralizia cerebrală i-a afectat nu doar intelectul ci şi cele patru membre, fiind dependent de îngrijirea altor persoane. Legislaţia îi dă dreptul la un însoţitor calificat permanent, plătit de stat, la terapie de specialitate şi la o pensie de handicap, cu care să se poată întreţine. Numai că indiferenţa şi comoditatea autorităţilor, cumulate cu neglijenţa familiei, au făcut ca de ani de zile acest om să fie lăsat în voia sorţii. „Cum să târăşti un asemenea om la comisia de expertizare a persoanelor cu handicap, când el nici nu poate merge în picioare, nu-şi poate purta singur de grijă. Este ca un copil pe care-l ţii mereu în pătuţ. E o crimă ce se întâmplă cu acest biet om. Nu ştiu de ce i-au schimbat încadrarea şi a rămas de mai mulţi ani fără pensie. Poate că cineva i-a luat pensia, dar cine? Primăria nu s-a interesat niciodată de soarta lui, iar primarul vine numai în campanie. Oare nu e nimeni responsabil de asemenea cazuri?”, ne-a spus vecina care îi mai duce lui Dumitru câte ceva de mâncare.
