Secretele bisericilor din suburbiile Vasluiului. Lucruri neștiute despre citadela din Moara Grecilor sau despre biserica ascunsă din Bahnari

BIJUTERII ALE SUFLETULUI… Municipiul Vaslui, un oraș încărcat de istorie și spiritualitate, găzduiește un număr important de biserici, care au supraviețuit secolelor și au devenit pietre de temelie ale patrimoniului județean. În această ediție specială a ziarului nostru, vom aloca o pagină și lăcașelor de cult din suburbiile municipiului reședință de județ, majoritatea dintre ele putând deveni oricând destinații fascinante atât pentru pasionații de istorie, cât și pentru iubitorii de natură. Fie că vorbim de Biserica din Bahnari, care în trecut a fost mănăstire pentru aproape 45 de călugări, fie că vorbim de noul lăcaș de cult din Viișoara, care este aproape finalizat și care oferă o panoramă extraordinară asupra orașului, sau de biserica din Moara Grecilor, folosită și ca o fortăreață de boierul Vasile Miclescu, aceste așezăminte sunt azi fundament pentru ceea ce îi unește pe oameni și îi integrează într-un plan mult mai mare, pe care doar Dumnezeu cunoaște.

De-a lungul istoriei, bisericile din municipiul Vaslui au jucat roluri multiple pentru viața cetății, transformându-se în spitale, în fortărețe sau ascunzători pentru cei care nu au acceptat regimul comunist. Aproape toate aceste lăcașuri de cult au o poveste în spate, pe care dorim să le împărtășim cu dumneavoastră, în rândurile următoare. Din lipsă de spațiu, am conspectat doar doar o parte din informații, cu promisiunea că în edițiile viitoare vom dezvolta și mai mult acest subiect. 

Biserica din Rediu a fost sfințită în 1930 de celebrul PS Iacov Antonovici 

După cum rezultă din “Pisanie”, actuala biserică cu hramul “Sfinții Împărați Constantin și Elena” a fost zidită pe ruinele celei vechi, între anii 1925-1930 și a fost sfințită probabil în august 1930 de către P.S. Iacov Antonovici, Episcopul Hușilor. Pământul pe care a fost construită biserica a fost donat de către familia Pavel și Elena Sabin, iar actuala biserică a fost zidită prin contribuția enoriașilor și cu ajutorul generalilor Popovici și Talpeș, a fostului moșier Mavrocordat și a societății “Valea Racova”. Arhitectul acestei clădiri a fost ing. I.D. Iulian, iar lucrători au fost din enoriașii acestei parohii. Construcția este din cărămidă pe temelie de piatră. În decursul anilor a suferit mai multe reparații de întreținere interioară și exterioară. Ample lucrări s-au efectuat în urma seismului din 1940, când biserica a fost ancorată în mai multe puncte. În perioada 1975-1977, biserica este repictată, iar după cutremurul din 1977 a necesitat reparații exterioare, tencuieli la soclu și vopsirea lemnăriei. Icoanele, obiectele de valoare și cărțile vechi au fost duse și depozitate la protoieria Vaslui în urma unui ordin din 1982. Dintre preoții slujitori care au deservit biserica sunt pomeniți Pr.Mandrea, Postolache, Rotaru, Irimia, Sofianu și Crețu.

Biserica ascunsă între dealuri de la Bahnari

Biserica parohiala cu hramul Adormirea Maicii Domnului este construită în anul 1862 de către Ștefan și Smaranda Angheluță, proprietarii moșiei din acea vreme, numită Chitoc. Această biserică a fost ridicată pe temelia unei alte biserici vechi din lemn, a cărei vechime se pierde în vremuri, neavând niciun izvod despre aceasta decât o singură piatră funerară, care atestă înmormântarea unuia dintre preoții deservenți decedat în anul 1820 și care a fost slujitor în acest sfânt locaș dispărut. După construirea bisericii actuale, în anul 1862, din documentele vremii aflăm că în anul 1867, preotul satului se numea Lazăr Ochiu în vârstă de 30 ani, soție fiindu-i Catrina Ochiu de 28 ani, iar cântărețul satului se numea Vasile Petru Maxim. Prima atestare documentară a satului Bahnari apare la 28 mai 1668, într-un act emis la Iași, de domnitorul timpului, Ilias Alexandru Voda, care l-a “miluit” pe Postolache, Marele Paharnic cu o parte din moșia târgului Vaslui “(…) peste deal, până-n valea Bustei și peste matcă(…) și prin fundatura văii Bahnariului(…) până-n dealul Manjeștilor”. Vecinătățile acestei proprietăți nu lasă niciun dubiu asupra localizării satului și cu siguranță la acea vreme , anul 1668, exista și biserica din lemn menționată mai sus. La 28 ianuarie 1749, satul Bahnari este pomenit din nou, tot printr-o “mărturie hotarică” a lui Neculai Racoviță. În perioada 1768-1774, Moldova a fost ocupată de trupele imperiale ruse și aceasta ca urmare a dorinței Tiranului de impunere a stăpânirii sale veșnice asupra țării, a efectuat un recensământ foarte exact al tuturor orașelor, satelor și chiar cătunelor, în care este consemnat  și Bahnariul. Dintre slujitorii care au deservit această biserică nu se cunosc decât cei începând din anul 1929, întrucat înainte de acest an biserica a fost deservită circa 40-45 ani de călugări.

În Parohia Viișoara, comunitatea din Gura Bustei a ridicat o biserică cu o panoramă unică

Satul Gura Bustei se află în partea de est a municipiului Vaslui și a luat ființă treptat în urma cutremurului din anul 1977, când locuitorii din satul Bahnari s-au strămutat din cauza alunecărilor de teren. Odată cu extinderea satului s-a hotărât ca aici să se ridice o biserică nouă, cea din Bahnari fiind deja prea departe. Astfel, în anul 1994, în timpul păstoririi preotului Botan Ioan, s-a sfințit locul pentru viitoarea biserică de către protopopul locului. Ulterior au început săpăturile pentru fundația noii biserici, însă din cauza fondurilor restrânse, în primă fază s-a optat pentru construirea unei capele lângă săpăturile deja existente. Capela a fost construită din materiale care erau la îndemană din punct de vedere financiar, și anume vălătuci și lemn, fiind totodată tencuită cu ciment, toate acestea făcându-se din contribuția credincioșilor. În anul 2008, odată cu instalarea părintelui Oatu Ionuț-Marius, capela a fost înzestrată cu o catapeteasmă nouă, frumos sculptată și pictată, cu iconostase noi, turla fiind învelită cu tablă, totodată finalizandu-se și pictarea capelei pe interior. Ulterior, pe locul deja sfințit în anul 1994, s-a început în anul 2009 turnarea temeliei pentru construirea bisericii cu hramul “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, care azi este finalizată în proporție de 90%.

Biserica din Brodoc, ridicată în 1862 prin grija moșierului locului, Manolache Palade 

CTITORIE…Biserica parohială de aici este construită în anul 1862 de Manolache Palade, fost proprietar al moșiei Brodoc, prin stăruința preotului econom Ștefan Onu, parohul bisericii și cu sprijinul enoriasilor. În anul 1912, la biserica din Brodoc s-a înlocuit acoperișul vechi cu unul nou, pentru ca în anul 1937 să se înlocuiască dușumelele, ușile de la intrare, geamurile, cafasul , întreg plafonul, tencuiala în interior și exterior, jgheaburi și uluci la acoperiș și un pavaj de cărămidă de jur împrejur pentru protecția fundației din piatră. În anul 1977, la fel ca majoritatea lăcașelor de cult, biserica din Brodoc este, de asemenea, afectată de cutremur. Prin stăruința preotului paroh Constantin Irimia, biserica este reparată, toate cele trei abside ale bisericii fiind consolidate cu patru stâlpi de rezistență vizibili  pe exterior. În acest moment, biserica se află într-un amplu proces de reparații capitale.

Gândită ca o citadelă, biserica de la Moara Grecilor, zidită de boierul Vasile Miculescu, avea un turn înalt de 30 de metri 

SEMEAȚĂ… Biserica “Sfântul Nicolae” de la Moara Grecilor are anii construirii 1812-1815, fiind cel mai vechi lăcaș de cult din oraș care a rezistat vicisitudinilor timpului. Ctitor al acestei biserici a fost boierul Vasile Miclescu împreună cu soția sa, Zoica, construcția fiind gândită și ca o fortăreață, cu pereți groși de 2 metri, inclusiv cu ziduri împrejmuitoare și cel mai înalt turn din Vaslui la acea vreme, ridicat la o înălțime de aproximativ 30 de metri. Acestea au fost câteva dintre metodele pe care boierul Miclescu le-a ales pentru a-și proteja o parte din avere, pentru că în acele timpuri, războiul ruso-turc (1806-1812) se finalizase, iar România pierdea Basarabia în favoarea Imperiului Țarist. În anul 1860, biserica din Moara Grecilor a fost refăcută și zugrăvită de boierul Temistocli Bastachi, iar pe durata celui De-al Doilea Război Mondial a servit ca o fortăreață pentru soldați. După încetarea flagelului mondial, în camere secrete din interiorul lăcașului, știute doar de câteva persoane, au fost găsite arme și muniție. Un alt aspect important este faptul că până în anul 2016, Biserica “Sfântul Nicolae” din Moara Grecilor nu a fost pictată niciodată. S-a reușit acest lucru în perioada 2016-2019, iar pe data de 1 iunie 2025 va avea loc un alt mare eveniment, resfințirea acestei frumoase biserici, care bucură sufletele a sute de vasluieni. La Moara Grecilor mai este o capelă construită recent de salariații de la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui.