Sfântul Andrei, sărbătoarea care aduce bucurie, dar și străvechi credințe populare, pline de mister   

SĂRBĂTOARE… Astăzi este ziua Sfântului Andrei, Ocrotitorul României, sărbătoarea care aduce bucurie pentru un popor întreg. Milioane de români poartă acest nume și onomastica adună împreună familii și prieteni. Peste toate, rămân adânc înrădăcinate în datinile străvechi credințele populare care poate, de ziua Sfântului Andrei, sunt cele mai multe și mai pline de mister. Pe vremuri,de pildă, bunicii erau convinși că acum lupul devine mai sprinten și nu era bine d epornit la drum. Tot de Sfântul Andrei nu să lucra deloc și nu se făcea pomană. În credințele de demult, în noaptea de Sfântul Andrei vorbesc toate animalele, iar la miezul nopții se deschid cerurile. Strigoii, personaje mitice, se spune că umblă în noaptea Sfântului Andrei, iar usturoiul uns pe la geamuri, devine pavăză pentru orice rău. Tinerele fete nemăritate au o pizderie de credințe populare de ziua Sfântului Andrei, prin care să își viseze ursitul.

Strigoii sunt spiritele ale morților, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce își vizitează rudele. Gospodarii însă știu ce este de făcut, așa că soluția devine usturoiul. Femeile ung ferestrele, ușile, hornurile, scările, clanțele ușilor, boii și vacile la coarne, cleștele, lada și toporul și credința este că strigoii fug de usturoi. {i în ziua de azi oamenii păstrează această datină’ și nu puține sunt casele pe unde gospodarii au uns ferestrele și tocurile ușilor cu usturoiul binefăcător.

Misterioasele credințe de Sfântul Andrei, prin care fetele își află ursitul

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji și farmece. Fetele măsoară nouă ceșcuțe cu apă pline și le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie și câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceșcuță va rămâne neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc și nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-și viziteze ursitul, fata își pune sub cap 41 de boabe de grâu și dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita. Unele fete își pregătesc turtă. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turta (făină și sare) sunt măsurate cu o coajă de nuca. După ce au fost coapte pe vatră, fetele își mănâncă turtițele preparate, convinse fiind că ursiții vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea. Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un cățel de usturoi. Dus acasă, colacul este așezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptâmână. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaște că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, norocul va veni mai greu.

Grâul, simbolul belșugului, se puine la încolțit pe 30 noiembrie

Una din cele mai cunoscute tradiții de Sfântul Andrei este legată de grâul pus la încolțit. Grâul este considerat un simbol al belșugului, al prosperității. Indiferent că vorbim de tradiția păgână sau cea religioasă, această plantă este văzută ca sursa vieții, deoarece din grâu se face pâine, iar aceasta este mâncarea de bază. Cel mai frecvent, grâul se pune la încolțit în ziua de 30 noiembrie, cea în care românii îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei.

Rugăciune de Sfântul Andrei

„Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis și s-a făcut făptura, nu întoarce dumnezeiasca Ta față de la noi cei păcătoși, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică și înfricoșătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre pe care în toată ziua, cu nesocotință, în chip nenumărat le săvârșim. Noi suntem păcătoși şi pătimași, netrebnici și plini de răutate, iar Tu ești izvorul vieții și al milostivirii; nu ne lăsa, Doamne; nu trece rugăciunea noastră, a păcătoșilor, nici nu răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci, pentru că nu suntem vrednici a câștiga prin sârguința cea de toate zilele milostivirea Ta, dăruiește-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv. Pentru rugăciunile Apostolului Tău Andrei, dăruiește-ne nouă sănătate și viață ferită de toată răutatea. Pentru pomenirea lui cea de azi ne întărește cu darul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor noastre, cu bucurie să lăudăm prăznuirea lui și să slăvim preasfânt numele Tău, în vecii vecilor. Amin.” (sursa: doxologia.ro)