ACTIUNI… Centenarul Marii Uniri va fi sãrbãtorit, la Vaslui, printr-o serie de evenimente ce vor avea loc pe tot parcursul anului. Initiativa apartine Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale si va fi coordonatã de profesorul etnolog Dan Ravaru. Institutia a publicat, anul trecut, pe 1 decembrie, si un ziar dedicat celor 99 ani de la Marea Unire, iar în lunile urmãtoare vor fi tipãrite si alte numere cu aceeasi tematicã.
Pe 2 februarie va avea loc prima întâlnire cu directorii de asezãminte culturale, în cadrul cãrora fiecare responsabil îsi va prezenta propunerilor pentru sãrbãtorirea Centenarului. “Este cea mai mare sãrbãtoare a românilor, pentru cã reprezintã momentul suprem, când aproape toti românii s-au reunit într-un stat. Din punctul meu de vedere, autoritãtile române ar trebui sã fie mai receptive în ceea ce priveste acest eveniment. Anul trecut s-a înfiintat un departament ministerial pentru Centenar, care a fost si desfiintat, astfel cã, în cele din urmã, s-a trecut totul la Ministerul Culturii. Deocamdatã, nu am vãzut nicio miscare deosebitã din partea acesteia. În schimb, la Budapesta, existã un departament ministerial care a primit câteva milioane de euro pentru acest eveniment. Probabil ati vãzut si voi cã Lucian Boia a scos de curând o carte despre Unire, care e, însã, pur si simplu anti-româneascã. El este un autor care scrie, într-adevãr, foarte frumos, dar stiti cã cele mai frumoase ciuperci sunt cele otrãvitoare, asa si Lucian Boia. Scrie bine, dar reuseste sã introduceã idei anti-româesti în cartea sa. Acum câteva zile, toti reprezentantii organizatiilor maghiare, au fãcut o cerere de autonomie a Transilvaniei. Trebuie sã ne dea de gândit asta. Este o sãrbãtoare serioasã, care implicã foarte multe aspecte, nu doar cele ce tin de festivitate”, spune profesorul Dan Ravaru.
Semnal de alarmã: doar 28% dintre români sunt sã gata sã facã orice pentru tarã
Acesta a publicat, anul trecut, o trilogie pentru Centenar. Este vorba despre volumele “La Sântãmãrie Mare/S-a stârnit mobilizare”, “Urcã trenul spre Ardeal/Încãrcat cu militari” si “Pe aici nu se trece/Asa-i al nost’ consemn”, în care autorul îmbinã elementele folclorice cu cele istorice. “Judetul Vaslui prezintã importantã în acest context istoric, pentru cã l-a dat pe maresalul Constantin Prezan, de loc din Schinetea. Alãturi de el, 14 generali din armata românã, care au lupta în rãzboi, s-au nãscut în judetul Vaslui. Anul acest vom publica volumul “Ograda Eternã”, de Ion Iancu Lefter. Volumul contine peste 400 pagini de versuri patriotice scrise înainte de 1989, o adevãratã literaturã “de sertar”, nepublicabilã atunci în cea mai mare parte (versuri despre Basarabia, Bucovina, Transilvania etc.). Cartea e un adevãrat unicat, acum, când poezia româneascã trece printr-o adevãratã crizã, iar tematica patrioticã de veche traditie în literatura noastrã, lipseste cu desãvârsire. S-au fãcut niste sondaje cu privire la patriotismul oamenilor din ziua de azi, iar rezultatele sunt triste. În Ungaria, 85% din oameni sunt gata sã facã orice pentru tarã, la sârbi – 90%, la evrei – 100%, la noi – 28%. Problema noastrã e cã nu se mai face educatie patrioticã deloc în scoalã. Am fost acum ceva timp la Bãcani, la dezvelirea bustului generalului Gheorghe Naumescu. Stiti cã, la orice ceremonie, se începe cu imnul national. Erau o multime de copii, am crezut cã vor interpreta imnul, dar ce sã vezi, nu stiau niciunul. Este foarte grav. Înainte de a fi europeni, noi suntem români. Nu trebuie sã uitãm asta. Revenind la evenimentele pe care le organizãm anul acesta, cu ocazia Centenarului, în august 2018, ne propunem un festival folcloric la care sã fie reprezentate toate provinciile românesti, precum si formatii ale românilor din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, sã fie reprezentati si aromânii din Dobrogea si, pe cât posibil, cei din Albania si Grecia”, a mai declarat Dan Ravaru.
