Strãinii nu vor mai putea cumpãra terenuri agricole în judetul Vaslui

ÎN SFÂRSIT… Legea care interzice strãinilor sã mai cumpere terenuri agricole în România a fost introdusã de Guvern pe lista prioritãtilor legislative în urmãtoarea sesiune parlamentarã, care începe peste câteva zile. La momentul actual, aproape 800 de cetãteni strãini si firme strãine detin peste 400.000 de hectare de teren arabil în tara noastrã. Proiectul de act normativ care modificã Legea 17/2014 privind mãsuri de reglementare a vânzãrii-cumpãrãrii terenurilor agricole situate în extravilan va fi dezbãtut si adoptat de cãtre deputati în regim prioritar, a anuntat Guvernul. În judetul Vaslui, mii de hectare de teren au ajuns la companii strãine sau persoane din spatiul UE, în ultimii zece ani. În sudul judetului, pe Valea Prutului, de exemplu, companiile strãine s-au bãtut în ultimii ani pentru a cumpãra cele mai bune terenuri. În zona Vetrisoaia, de exemplu, în urmã cu doi ani si ceva, nimeni nu mai vindea hectarul de teren sub 10.000 lei, în timp ce, la Berezeni, un hectar se cumpãra cu 4-5.000 de lei, pe dealuri, si cu 8-10.000 de lei, “în baltã”, zona cea mai rodnicã. O companie germanã oferea si 3.500 de euro pe hectar în zona Vetrisoaia-Berezeni-Fãlciu, în perioada 2015-2017, cumpãrând numai în Vetrisoaia în jur de 500 de hectare.

În judetul Vaslui, de exemplu, pretul la care se vând terenurile se încadreazã între 2.000 si 5.000 de euro. România a liberalizat piata funciarã la 1 ianuarie 2014, conform obligatiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeanã, ceea ce a permis persoanelor fizice din UE sã cumpere terenuri agricole în tarã. Un demers care a modificat regimul existent pânã la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul sã cumpere terenuri agricole. “Din 2014 pânã în primul semestru al anului 2017 au fost vândute 469.984 hectare de teren. Evaluãrile efectuate, privitoare la aplicarea legii si evolutiile pe piata funciarã, au identificat aspecte care implicã necesitatea modificãrii conditiilor de vânzare a terenurilor agricole, astfel încât tinerii sã aibã acces pe piata funciarã, sã se realizeze exploatatii economice care sã producã pentru piatã, comasarea terenurilor agricole, precum si diminuarea achizitiei terenurilor pe piata funciarã pentru scopuri speculative”, se aratã în expunerea de motive a proiectului legislativ, o lege care va modifica modul în care strãinii pot cumpãra teren în România. Prima modificare introdusã este la dreptul de preemptiune, vânzãtorul fiind obligat sã vândã terenul mai întâi co-proprietarului sau rudelor de pânã la gradul I, apoi arendasilor, tinerilor fermieri, vecinilor si Agentiei Domeniilor Statului, exact în aceastã ordine. Ani de zile, s-a întâmplat urmãtorul fapt: între vânzãtor si cumpãrãtor s-a încheiat, formal, un contract de arendã chiar înainte de publicarea anuntului de vânzare, lucru care nu era tocmai în regulã. Pentru a evita astfel de tertipuri, noua lege aduce reglementãri mai stricte în aceastã privintã, astfel cã arendasul care doreste sã cumpere terenul agricol poate detine calitatea de preemptor în baza unui contract de arendare încheiat si înregistrat cu minim 1 an înainte de data de publicare a ofertei de vânzare a terenului. În cazul proprietarilor de terenuri agricole vecini, dreptul de preemptiune este în primul rând al celui care detine terenul vecin cu cea mai mare laturã a terenului oferit spre vânzare, iar dacã sunt mai multi care îndeplinesc aceastã conditie, se alege cel mai tânãr dintre acestia. Persoanele fizice care doresc sã cumpere un teren agricol mai mare de 30 de hectare trebuie sã aibã domiciliul sau resedinta pe raza localitãtii unde se aflã terenul oferit spre vânzare si sã desfãsoare activitãtii agricole pe raza localitãtii unde se aflã terenul oferit spre vânzare cu minim 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului. Persoanele juridice trebuie sã aibã sediul social sau sediul secundar înregistrat pe raza localitãtii terenului oferit spre vânzare, sã desfãsoare activitate agricolã pe raza localitãtii cu minim 5 ani anetriori anului de publicare a ofertei de vânzare si veniturile obtinute din activitãti agricole sã reprezinte minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii 3 ani.

Iatã care sunt comunele cele mai „vânate” de cumpãrãtorii de terenuri, în Vaslui!

Vorbind de judetul Vaslui, se estimeazã cã firmele strãine, dar si investitorii autohtoni, au cumpãrat în jur de 10.000 de hectare de teren, dupã liberalizarea cumpãrãrii terenurilor agricole. Numai în 2015, firmele strãine au achizitionat în jur de 5.000 de hectare. Printre cele mai atractive comune pentru cei care cumpãrã terenuri agricole sunt comunele Vetrisoaia, Berezeni, Grivita, Duda Epureni, Codãesti, Albesti, Fãlciu.




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ