Sute de vasluieni adunați în curtea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” la slujba de Bobotează au venit cu sticle de acasă pentru a lua apa sfințită: “În anii din urmă, aveau preoții Aghizma Mare pusă deja în sticle”

ZI MAGICĂ… Astăzi, creștinii ortodocși din toată lumea sărbătoresc botezul Mântuitorului Iisus Hristos, în apele Iordanului. La Vaslui, în curtea bisericii, „Adormirea Maicii Domului” e forfotă mare, iar butoaiele pline cu apă așteptau să fie transformate în Aghiasmă Mare. Sute de enoriași au ascultat, în liniște, slujba preoților. Printre ei s-a numărat și fostul protopop de Vaslui, astăzi pesnionar, Vasile Pârcălabu. După Sfânta Liturghie a început ritalul de sfințire a apei. Enoriașii, înarmați cu sticle, au luat apa sfințită să o ducă acasă. Reporterii Vremea Nouă au transmis ritusalul de sfințire a apei în direct pe canalul de Facebook Vremea Nouă Știri Vaslui. „Anul acesta am venit noi cu sticlele de acasă dar, să știți că, în anii din urmă, aveau preoții Aghizma Mare pusă deja în sticle. Dar e bine și așa mai ales că oamenii nu se îngrămădesc și așteaptă să le vină rândul. Odată luată Agheasma, eu una merg acasă și stropesc câte puțin în fiecare cameră. Ce rămâne, o bem în fiecare dimineață, pe stomacul gol și după ce ne spălăm pe ochi, câte o guriță, până la terminare”, spune Maria, una dintre vasluiencele care au așteptat finalul slujbei. Aghiasma Mare, făcută acum de Bobotează ține tot anul, iar gospodinele stropesc casele, culturile și animalele.

Obiceiuri și tradiții de Bobotează

Principalul obicei de Bobotează este cel al sfințirii apei, purificare spirituală și încheierea sărbătorilor de iarnă, incluzând Botezul Apei, slujbele și Agheasma Mare, mese bogate în ajun (cu 12 feluri de mâncare de post, inclusiv bob, sarmale, pește, plăcinte), dar și tradiții locale precum Păzitul Fântânilor, Bradurile, Botezul cailor sau Mersul cu urâții. Conform tradiției populare românești, Boboteaza este o zi a purificării, protecției și reînnoirii spirituale. Unul dintre cele mai importante obiceiuri este sfințirea apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mare. Aceasta este considerată făcătoare de minuni și este păstrată cu grijă în gospodării, fiind folosită pe tot parcursul anului. Ziua de Bobotează este considerată sărbătoare mare, motiv pentru care există și o serie de lucruri care nu ar trebui făcute. Conform tradiției, nu se muncește, nu se spală haine, nu se face curățenie și nu se desfășoară activități gospodărești grele. Se spune că munca în această zi atrage ghinion și boală. De asemenea, nu este bine să existe certuri, supărări sau vorbe rele. Boboteaza este o zi a păcii și a curățirii sufletești, iar conflictele sunt considerate de rău augur. Tradiția spune că cei care se ceartă de Bobotează vor avea un an plin de neînțelegeri. Un alt obicei popular interzice împrumutarea obiectelor din casă, deoarece se crede că astfel norocul și sporul pot părăsi gospodăria. Tot în această zi nu se aruncă gunoiul, pentru a nu alunga binele din casă.