Tot mai mulți fermieri vasluieni renunță la mâncare pentru profit

REORIENTARE… Culturile de rapiță sunt printre cele mai profitabile din România, iar de acest lucru s-au convins și fermierii vasluieni, care în ultimii ani au cultivat din ce în ce mai mult această plantă. De cum ieși din municipiul Vaslui, pe drumul care merge spre Bârlad, terenurile agricole s-au îngălbenit aproape toate. Același peisaj, care este dat de culturile tot mai întinse de rapiță, îl putem întâlni peste tot în județ. Circa 27.000 de hectare au fost însămânțate cu rapiță toamna trecută, spre deosebire de cele aproape 11.500 ha însămânțate în 2021, și tendința este de creștere de la un an la altul. Motivul: semințele acestei plante sunt comercializate chiar și la prețuri triple față de grâu, spre exemplu, care se numără printre culturile dominante în județul Vaslui. Specialiștii în agricultură atrag însă atenția că reorientarea fermierilor spre plantele care se utilizează, cu precădere, în scopuri industriale ar putea atenta la securitatea alimentară a țării.

Din ce în ce mai mulți români au renunțat în ultimii ani la producția tradițională de grâu și s-au orientat spre rapiță. Profitul este garantat, iar piața de desfacere este și ea asigurată. Odată recoltată, rapița este transformată în bio-combustibil, dar nu numai. Potrivit conducerii Direcției Agricole Vaslui, în județul nostru sunt 26.926 de hectare semănate cu rapiță, de astă-toamnă, în condițiile în care în anul precedent suprafețele cu rapiță nu depășeau 11.500 de hectare. Investitorii din Ungaria și Germania întreabă cel mai des „cum stăm cu rapița?” și sunt dispuși să dea între 3 și 5 lei lei pe kilogram, însă există cerere și pe piața internă. Dacă facem o comparație cu grâul, care s-a vândut cu aproape un leu kilogramul, e de înțeles de ce mulți fermieri au ales să schimbe macazul. „Chiar dacă cultura de rapiță nu e una ușoară, dacă reușești să stăpânești suficient de bine tehnologia, nu ar trebui să creeze probleme deosebite. Emoții sunt până iese planta din pământ, pentru că un rezultat bun e garantat și de densitate. Cu atenție și știință, într-un an bun se poate obține între trei și patru tone la hectar. Sigur că și costurile de producție sunt destul de ridicate, mai ales că în ultima perioadă prețurile inputurilor au crescut și ele foarte mult”, ne-a declarat un fermier din județul Vaslui. Potrivit acestuia, într-o exploatație agricolă medie, cheltuielile se învârt în jurul sumei de 6.000 lei pe hectar.

„Prea multă culoare galbenă pe ogoare”

Prezent, zilele trecute, la Conferința anuală BNR – ASE cu tema „Navigând printre crize suprapuse”, rectorul Academiei de Studii Economice din București, profesorul Nicolae Istudor, a declarat că în ultimul timp a văzut prea multă culoare galbenă pe ogoarele țării, referindu-se la culturile de rapiță. „Ca specialist în economie agrară, vă rog să îmi permiteți să fac câteva aprecieri cu privire la criza alimentară. Și încep printr-o constatare: țara noastră nu ar trebui să fie vizată de o astfel de criză. Adică, făcând o glumă, nu vom fi nevoiți să mâncăm insecte, cu condiția ca noi să utilizăm cu inteligență potențialul agricol de care dispunem, prin asigurarea de materii prime pentru zootehnie și industria alimentară autohtonă și prin intensificarea producției alimentare care trebuie să contribuie la creșterea valorii adăugate. Ceea ce înseamnă politici agricole noi, adaptate la vremuri noi. Producția agricolă a unei țări reprezintă principala sursă de asigurarea securității alimentare naționale, iar măsura în care securitatea alimentară se realizează prin producția proprie arată gradul de auto-suficiență alimentară. Gradul de autosuficiență alimentară diferă de la un stat la altul, în funcție de potențialul agricol, respectiv de suprafața terenului agricol. În ceea ce privește potențialul agricol, România dispune de un potențial agricol ridicat demonstrat prin suprafața agricolă utilizată, care în anul 2020 a fost de aproape 13,6 milioane de hectare, din care peste 65%, adică aproape 9 milioane de hectare, reprezintă teren arabil, conform datelor Eurostat. În ultimul timp, am mers mai mult cu mașina prin țară și nu mi-a plăcut ce văd. Văd prea multă culoare galbenă pe ogoare, ceea ce înseamnă rapița. Nu știu dacă este chiar bine pentru noi și pentru securitatea alimentară”, a spus profesorul Nicolae Istudor celor prezenți la conferință.

Utilizările rapiței

În present, există o cerere crescută de ulei de rapiță pentru hrană, biodiesel și nutreț pentru hrana animalelor. Nu trebuie ignorat faptul că industria biodiesel este în continuă dezvoltare, fiind, în același timp, și unul dintre marii consumatori de rapiță. De altfel, această industrie prelucrează aproape jumătate din uleiul de rapiță produs în Europa, deoarece este un carburant mai economic decât motorina, biodegradabil și de ajutor în limitarea poluării atmosferice. Uleiul de rapiță este utilizat și în industria textilă, industria pielăriei, a materialelor plastice, lacurilor, vopselelor, cernelurilor, detergenților, în industria poligrafică, la iluminat sau ca lubrifiant, ulei pentru pictură, lumânări, la fabricarea agenților antipraf, ca adjuvant pentru pesticide, ca fluid hidraulic. Semințele de rapiță conțin 42-48% ulei, utilizat atât în alimentația oamenilor, la prepararea unor margarine, cât și în industrie. Uleiul de rapiță este folosit în alimentația umană, fiind considerat un aliment foarte sănătos. Consumat în mod regulat, uleiul de rapiță are efect antiinflamator asupra vaselor de sânge, dar și un rol esențial în buna funcționare a creierului. De asemenea, el contribuie la scăderea hipertensiunii arteriale, a nivelului de colesterol, la prevenirea formării cheagurilor de sânge pe artere și la diminuarea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare. Resturile de rapiță rezultate din presarea semințelor sunt o sursă excelentă de proteine pentru animale. Nu în ultimul rând, trebuie știut faptul că de pe un hectar de cultură de rapiță se pot produce între 35 și 100 de kilograme de miere.