Executivul a aprobat programul care prevede modernizarea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor cu banii unor investitori răbdători.
Se întrevede o salvare pentru primarii care n-au reuşit să ducă la capăt proiecte de infrastructură importante la nivel local. E vorba atât despre cei care au cheltuit miliarde de lei ca să stabilească preţul asfaltării drumurilor, dar nu şi-au dus proiectele la capăt, cât şi despre cei care au elaborat documentaţia şi au trimis cererea de finanţare pentru montarea conductelor de apă curentă şi canalizare prin faţa porţilor sătenilor.
Banii pentru finalizarea investiţiilor ar putea veni din împrumuturi din domeniul privat. Asta prevede Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii adoptat de guvern, ieri, prin ordonanţă de urgenţă, şi menit să modernizeze localităţile rurale.
„Toate aceste investiţii vor fi realizate prin credite furnizor, urmând ca statul să plătească firmele abia din 2013. Asta pentru că, acum, nu sunt bani, iar dacă s-ar plăti acum, deficitul bugetar ar creşte. Aşa, până în 2013, se vor strânge bani din taxe şi impozite, iar criza economică nu va mai fi aşa gravă”, explică surse guvernamentale.
Ambiţii mari
Programul vizează modernizarea şi asfaltarea a 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi de interes local şi realizarea de legături cu drumurile naţionale şi cu sistemul de autostrăzi. De asemenea, 1.500 de localităţi ar urma să beneficieze de staţii noi de epurare a apelor uzate, de alimentare cu apă şi de canalizare.
Pentru programele enumerate, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) va aloca patru miliarde de euro, susţine ministrul Elena Udrea.
În plus, reprezentanţii Ministerului Mediului spun că – tot în cadrul acestui program – se vor cheltui 300 milioane de euro pentru alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor, precum şi 600 de milioane de euro pentru lucrările de prevenire a inundaţiilor. Banii vor fi plătiţi din 2013 până în 2020.
Edilii „harnici” au prioritate
Potrivit reprezentanţilor MDRT, primarii „harnici” – care şi-au elaborat deja do cumentaţia – vor avea prioritate. Totuşi, executivul a precizat că se vor fi nanţa şi proiecte noi. „Foarte multe primării au cheltuit bani serioşi pe studiile de fezabilitate, proiecte care nu au fost finanţate în integralitate din fonduri europene din cauza resurselor financiare limitate şi am luat decizia de a continua finanţarea acestora de la bugetul de stat”, a explicat premierul Emil Boc.
Dacă vor să intre în program, edilii care n-au încă documentaţia necesară îşi pot pune la punct dosarele, pot elabora studiile de fezabilitate şi le pot depune la consiliile ju deţe ne, care le vor trimite către MDRT sau către Administraţia Fondului pentru Mediu.
Sate cu apă curentă, dar fără canalizare
Primarii micilor lo calităţi par însă pesimişti şi nu cred că va veni prea curând ziua în care vor avea asfalt şi apă curentă. Întrebarea lor e simplă: ce investitor se va încumeta să presteze lucrări acum şi să încaseze banii după vreo trei ani?
Un exemplu: primarul PDL al comunei clujene Baciu, Ioan Pop, a cheltuit aproximativ 1,2 milioane de lei pe studii de fezabilitate privind alimentarea cu apă, reabilitarea drumurilor şi construirea canalizării în satele Popeşti, Coroşu şi Săliştea Nouă. „Am toate documentaţiile depuse la Bucureşti. Am introdus apă curentă, iar după aceea am cerut bani pentru canalizare, cum era şi normal. Ai apă curentă, dar nu ai canalizare. Am fost refuzaţi şi ni s-a spus că se dau bani, dar pentru reabilitarea drumului”, a explicat Pop. Potrivit acestuia, ideea unor astfel de finanţări e bună, însă firmele disponibile să facă aceste lucrări sunt puţine.
REACŢII
„Pe mine nu mă interesează de unde vin banii, numai să vină. Dar mă tem că n-o să fie aşa. Avem un drum care de 15 ani e tot în proiect.”,
IONEL FĂRCAŞ, primar Apahida (Cluj)
„Dacă ar veni ministerul cu banii, ar face posibile şi proiectele rămase fără finanţare europeană.”,
BOGDAN BUCUR, primar Răşinari (Sibiu)
Patronii laudă proiectul, dar îi văd deja pieirea
Constructorii nu cred că acest program va fi o reuşită, dar sunt curioşi şi vor să-l încerce. Ei spun că în cazul în care acest program, care prevede construcţia a 10.000 km de drumuri judeţene sau de interes local, a sistemului de apă şi canalizare şi modernizarea satului românesc, ar fi fost făcut pe banii statului lucrurile ar fi stat cu totul altfel.
De exemplu, Alexandru Dobre, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), crede că programul ar putea avea ceva şanşe, dar trebuie ca autorităţile să-i asigure pe constructori că-şi vor ţine promisiunile. „Unii constructori care au avut de lucru şi care mai au ceva lucrări ar putea să facă nişte încercări”, susţine Dobre.
El spune însă că preţurile standard sunt eronate şi nu trebuiau făcute pe kilometru, ci pe unitate. Aceeaşi părere, despre standardele de cost, o are într-o oarecare mă sură şi preşedintele CONPIROM, Vasile Turcu.
Potrivit acestuia, statul român ar trebui ca la orice proiect de drumuri să realizeze mai întâi un studiu geo, întrucât costurile unui km de drum pot creşte mult dacă solul este prost. „Mă bucur că a fost aprobat acest program. Dar guvernul trebuie să gândească şi cum îl punem în aplicare”, explică Turcu.
El precizează că statul ar trebui să împrumute bani şi nu firmele de construcţii. „Dacă eu apelez la o bancă, automat în costurile lucrării vor intra şi dobânzile. Băncile de stat nu vor putea acorda atâtea credite, aşa că tot la companiile mari din străinătate vor ajunge contractele. Noi devenim sub contractori, iar ei cu doi-trei oameni iau tot profitul”, a spus Turcu.
Oamenii de afaceri români sunt sceptici şi din cauza practicilor statului, care nu-şi achită datoriile către firme. De exemplu, în ultimii doi ani, România nu a îndeplinit la nicio vizită a FMI ţinta convenită în ceea ce priveşte arieratele. La 30 octombrie, statul mai avea restanţe de aproape un miliard de lei.
evz.ro
