Ursula von der Leyen vizită în România. Imagini publicate online
„Un atu esenţial pentru securitatea Europei”
„România contribuie la menţinerea siguranţei Europei în aer şi în apele Mării Negre. Mai mult ca oricând, ţara dumneavoastră este un atu esenţial pentru securitatea Europei”, a scris Ursula von der Leyen.
Preşedinta Comisiei Europene a efectuat un turneu de patru zile în statele membre ale UE care se învecinează sau sunt situate în apropierea Rusiei.
„Acolo, ea a văzut cu ochii ei provocările zilnice reprezentate de ameninţările venite din partea Rusiei şi a aliaţilor săi”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, după ce avionul în care se afla von der Leyen a fost victima unui bruiaj al sistemelor GPS înainte de a ateriza în Bulgaria – o acţiune pusă de autoritățile de la Sofia pe seama Moscovei. Luni, în ultima zi a turneului său, Ursula von der Leyen a vizitat Lituania şi România. La Constanţa, ea a avut întrevederi cu preşedintele Nicuşor Dan, dar şi cu oficiali ai armatei. Ursula von der Leyen şi preşedintele Nicuşor Dan au vizitat Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” şi Portul Militar Constanţa, iar la final au ţinut o conferinţă de presă comună, transmite news.ro.
Citeşte întreaga ştire: Imaginile postate de Ursula von der Leyen din timpul vizitei în România: „Un atu esenţial pentru securitatea Europei”
General (r) SIE Silviu Predoiu, președinte PLAN România, fost candidat la președinție:
”În presa europeană, recent încheiatul summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) a fost tratat mai ales ca un exercițiu propagandistic al Chinei și Rusiei. O abordare pe cât de comodă pentru politicianul occidental pe atât de superficială. Se trece cu vederea faptul că cetățenii statelor participante la lucrări cumulează bine peste jumătate din populația lumii și că, dincolo de gesturi simbolice, au fost discutați pași concreți pentru întărirea cooperării lor: crearea unei bănci de dezvoltare, a unui sistem financiar propriu, cooperare în inteligență artificială și multe proiecte de infrastructură. Este mai simplu pentru “occident” să vorbească despre BRICS și SCO ca fiind victime ale presiunii ruse și chineze decât să accepte că Sudul Global chiar există și are propriile motivații și interese. Refuzăm să acceptăm că statele reunite, de la Rusia și China, la India, Pakistan, statele din Asia Centrală, Iran, Turcia și altele nu sunt aduse împreună de loialitate ideologică, ci de interese comune: securitate energetică, autonomie financiară, infrastructură, etc. Din păcate, atitudinea condescendentă, de superioritate, a “vestului civilizat” alimentează neîncrederea și împinge tot mai multe state să caute alternative la ordinea internațională propusă și condusă de Occident.
Ne cramponăm de șabloane, respingem orice pare să amenințe starea actuală chiar dacă, în același timp, liderii europeni au demonstrat că sunt pregătiți și pot accepta schimbări radicale. Bineînțeles, deocamdată doar pe cele ce vin de la Washington. Poziția administrației Trump față de Ucraina și Rusia, schimbată total față de cea a lui Biden pe o multitudine de teme ale agendei internaționale, nu doar că a fost acceptată, ba chiar aplaudată – deși i-a prins total nepregătiți și le-a răsturnat complet retorica de până atunci. Dacă ascultăm America atunci când își schimbă strategia peste noapte, nu ar fi normal să ascultăm și vocile care vin din partea a miliarde de oameni și care susțin aceleași lucruri de ani buni?
După eșecul bipolarismului și falimentul recent al unipolarismului, ce este atât de greu de acceptat la ideea unei lumi multipolare? De ce ar trebui ca fiecare inițiativă de acest tip să fie redusă la o “agendă anti-hegemonică a Chinei și Rusiei”? Multipolarismul nu mai este un slogan, ci o realitate. Summitul de la Tianjin a arătat limpede că o parte semnificativă a lumii caută securitate energetică, autonomie financiară și parteneriate tehnologice dincolo de Occident. Iar dacă Europa continuă să minimalizeze aceste semnale sub eticheta de „propagandă”, riscăm să fim din nou luați prin surprindere de lumea care se schimbă chiar sub ochii noștri. Întrebarea nu e dacă ne place sau nu, ci dacă suntem pregătiți, să jucăm un rol activ sau să rămânem simpli spectatori. Deocamdată ca europeni dacă, sub Dan, Bolojan, Țoiu et comp, nu putem încă spera ca români. Cineva spunea că “nu vedem lucrurile așa cum sunt, ci așa cum suntem”. Pare că acest principiu se aplică în totalitate politicianului occidental. Iar asta, pentru Europa, devine tot mai riscant. ”