Liderii USL au anunţat, miercuri, că vor depune în Parlament un proiect de act normativ de modificare a Legii electorale cu patru propuneri interdependente, care vor viza reducerea numărului de parlamentari, stoparea traseismului politic, alegerea parlamentarilor dintr-un singur tur de scrutin, dar şi un prag de 5 senatori şi 10 deputaţi pentru formarea unui grup parlamentar.
„Va fi un singur act normativ pentru ca majoritatea actuală să nu poată împărţi prin diverse comisii şi camere această iniţiativă şi să le omoare pe rând. Avem posibilitatea să fie un singur text de lege, iar cele patru propuneri sunt interdependente. Dacă vor fi adoptate, vor duce la o modificare în ce priveşte statutul parlamentarului într-o direcţie pe care populaţia o doreşte şi noi o împărtăşim”, a spus preşedintele Partidului Social Democrat (PSD), Victor Ponta, co-preşedintele al USL.
Potrivit liderului social-democrat, prima propunere vizează reducerea numărului de parlamentari, principiul fiind creşterea numărului de locuitori pe care îi reprezintă acel parlamentar.
„Am crescut această normă de reprezentare – un deputat să reprezinte 100.000 de cetăţeni, un senator – 200.000 de cetăţeni. În baza acestui calcul şi a ultimului recensământ – va mai fi unul în acest an, s-ar putea ca datele să scadă – finalitatea va fi ca Senatul să aibă 109 membri, cu 28 mai puţin decât în prezent, iar Camera Deputaţilor, 216 membri. Numărul final, dacă populaţia rămâne aceeaşi, ar fi 325, dar probabil că va scădea, ţinând cont de scăderea populaţiei şi de migraţie”, a spus Ponta. Acesta a adăugat că 100.000 de cetăţeni reprezentaţi de un deputat şi 200.000 de un senator reprezintă, din punctul său de vedere, „o normă acceptabilă, dar minimă în UE”.
Ponta a mai spus că a doua propunere vizează stoparea migraţiei politice astfel încât parlamentarul care părăseşte partidul sub emblema căruia a candidat îşi pierde mandatul în condiţii identice cu primarii sau consilierii judeţeni. „Nu se pune problema unui vot imperativ, un parlamentar poate să nu voteze cum îi spune PSD, PNL sau PC, dar rămâne membru al partidului respectiv. Vorbim de o sancţiune a traseismului în formă pură – pleci la putere doar pentru că primeşti bani sau eşti şantajat cu dosare, împiedicăm o malformaţie democratică – un partid care nu candidează în alegeri, dar se formează ulterior prin trădări – dar împiedicăm şi schimbarea continuă a compoziţiei politice a Parlamentului”, a afirmat Victor Ponta.
Cea de-a treia propunere prevede, potrivit liderului PSD, faptul că şi deputaţii, şi senatorii se vor alege pe un sistem majoritar, în fiecare colegiu cel care e pe primul loc merge în Parlament, conform votului exprimat de populaţie.
Preşedintele PSD a adăugat că a patra propunere vizează modul de constituire a unui grup parlamentar, USL introducând un prag minim de 5 senatori şi 10 deputaţi. „Nu poţi fi recunoscut ca partid parlamentar şi nu poţi să ai grup parlamentar decât dacă ai minimum 5 senatori şi 10 deputaţi. În acest fel, tendinţa actuală a lui Traian Băsescu şi Viktor Orban de a rupe comunitatea maghiară şi a-l aduce şi pe Laszlo Tokes cu partidul său în Parlament, ideea de a-şi cumpăra parlamentari pentru a avea la un moment dat grup sau să fii partid parlamentar, toate aceste şmecherii politice pot fi stopate”, a afirmat Ponta.
Liderul PSD a precizat că acest proiect legislativ va fi introdus în Parlament, adăugând că a adresat o invitaţie grupului minorităţilor naţionale şi UDMR pentru a discuta aceste propuneri.
La rândul său, liderul Partidului Naţional Liberal (PNL), Crin Antonescu, co-preşedintele USL, a precizat că aceste propuneri de modificare a Legii electorale „nu sunt destinate unui concurs de oferte populiste cu Traian Băsescu şi băieţii lui”. El a apreciat drept „o măsură de igienă politică” faptul ca parlamentarii care au intrat sub o culoare a unui partid în Parlament să nu mai poată trece la alte partide, sau împiedicarea apariţiei unor partide în Legislativ care n-au trecut prin votul electoratului ca partide parlamentare şi care schimbă majorităţi în pofida voinţei exprimate de alegători. „Suntem gata să dezbatem acest lucru şi în Parlament, şi cu opinia publică. Sunt opinii care pot fi – în condiţiile în care există şi la actuala majoritate sau la componente ale ei, PDL, UDMR, voinţa de a face aceste lucruri – care pot fi transpuse în practică în timp util, încât alegerile parlamentare următoare să se desfăşoare pe baza acestor reglementări. Nu avem nevoie de două treimi, de modificarea Constituţiei”, a afirmat Crin Antonescu.
Totodată, liderul Partidului Conservator (PC), Daniel Constantin, a subliniat că proiectul legislativ de modificare a Legilor electorale are şi scopul „de a demasca demagogia şi populismul preşedintelui Traian Băsescu şi al PDL vizavi de opoziţie, care nu doreşte modernizarea României şi, mai mult, se opune dezvoltării acesteia”. „Ne dorim ca acest proiect să aibă un parcurs destul de rapid. Toate modificările vizează reorganizarea clasei politice şi nu au impact direct asupra cetăţenilor”, a afirmat Daniel Constantin.
Vicepreşedintele PSD Valeriu Zgonea a subliniat că în cazul în care un candidat independent obţine votul populaţiei şi intră în Parlament, acesta se poate afilia unui grup de independenţi, însă nu unui partid parlamentar. „Candidatul câştigă mandatul, dar devine parlamentar neafiliat politic şi se poate afilia oricărui grup de independenţi. (…) Rămâne deputat independent pe întreg parcusul mandatului sau, cum votează e treaba lui”, a spus Zgonea.
AGERPRES.ro
