FÃRÃ DISTRACTII… Pentru cei care au trãit în perioada comunistã, ziua de 23 august era prilej de distractii retinute, în care lumea mergea la iarbã verde si sãrbãtorea cu mici si bere la sticlã. 23 august era ziua nationalã a României, sãrbãtoritã timp de peste patru decenii comuniste. Astãzi, doar câtiva nostalgici mai sãrbãtoresc ziua nationalã a RSR, cu gândul cã “La urma-urmei, nu a fost rãu în timpul comunismului”…
La finalul celui de-al doilea Rãzboi Mondial, pe 23 august 1944, România întorcea armele împotriva Germaniei naziste, trecând de partea armatei sovietice. Maresalul Antonescu si ministrii sãi erau arestati din ordinului Regelui Mihai, care anunta, într-o proclamatie cãtre tarã, revenirea la un regim democratic. Dupã rãzboi, odatã cu instaurarea regimului comunist, ziua de 23 august a devenit ziua nationalã a României, sãrbãtoritã cu mult fast, anual, pânã la cãderea comunismului. Cei mai bãtrâni îsi amintesc de serbãrile de stradã, cu mii de muncitori, în toate municipiile si orasele, dar si paradele militare, în care tehnica de luptã era expusã pentru publicul larg. Se defila ore întregi, iar cei care participau la manifestãri cântau ode dedicate cuplului Elena si Nicolae Ceausescu. La Vaslui, centrul orasului se închidea, în aceastã zi, se instalau tribune uriase, din care sefii judetului urmãreau defilarea muncitorilor si parada militarã, dupã care fiecare se retrãgea pe unde putea. Mii de oameni luau cu asalt pãdurea de la Brodoc, unde grãtarele de mici si navetele cu bere erau luate cu asalt de pofticiosi, mai ales dacã afarã erau 30-35 de grade. Ziua se termina cu îmbrâncealã în autobuze, pentru cã putini aveau masini în acele vremuri. Astãzi, ziua de 23 august nu mai reprezintã decât o filã în istoria celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, pentru Balcani. Nostalgicii se vor aduna în parcuri si vor depãna amintiri de la alte zile de 23 august din istorie, cu gândul la vremuri mai bune.
